Mieii „exotici” iau faţa celui românesc. Cât ne costă mielul de Paşti
0Obţinuţi prin incrucişarea oilor româneşti cu rase cunoscute de carne, mieii „exotici” sunt mai mari, au carnea mai aromată şi cu mai puţină grăsime şi sunt din ce în ce mai căutaţi, chiar dacă preţul lor este ceva mai mare.
Gurmanzi recunoscuţi, majoritatea românilor nu concep sărbătorile pascale fără preparatele tradiţionale din carne de miel. Şi cum agricultura încearcă pe cât posibil să ţină pasul cu timpurile moderne, mulţi crescători s-au adaptat cerinţelor pieţei şi le vând românilor dar şi străinilor atât miei româneşti cât şi metişi obţinuţi din incrucişarea raselor noastre cu rase de carne aduse din străinătate. Rezultatele sunt spectaculoase iar cererea pentru astfel de miei, în continuă creştere.
Metişi cu rase nemţeşti, austriece sau din Africa de Sud
Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu şi renumit crescător de oi, face încrucişări de câţiva ani buni. A început cu încrucişarea ţurcanei româneşti cu rasa cap negru german, cu care este deja la a treia generaţie, şi are rezultate foarte bune. „Rezultă un miel care e cu mult mai valoros, structura carcasei e deosebită faţă de ceea ce avem la ţurcană, şi se caută mai bine pentru că ţurcana noastră nu are carnea pe care o au rasele de carne. Clasificarea carcasei la miel se face în funcţie de mărimea cotletului şi la rasele de carne avem cotletul pe când la ţurcana noastră nu-l avem, nemipunând faptul că sporul în greutate diferă. Dacă la ţurcană avem un spor undeva la 100-150 de grame pe zi, aici am exemplare unde am avut şi 300-350 de grame spor pe zi, dublu faţă de ceea ce avem la rasa noastră”, explică Marcel Andrei.
Concret, un miel venit pe lume la începutul lunii ianuarie, din rasa cap negru german, cântăreşte 26 de kilograme, la 2 luni, pe când unul din rasa ţurcană doar 17 kilograme.
Tot la ferma sa, Marcel Andrei a încrucişat ţurcana noastră cu merinos landschaf, care în special în Austria e rasa predominantă pentru carne. Spune că, în comparaţie cu capul negru german, aceasta are are prolificitate mai ridicată. Iar în urmă cu 5 ani, a dat 10.000 de euro pe 10 oi dorper, oaia fără lână originară din Africa. Acestea s-au adaptat ceva mai greu, însă rezultatele sunt acum foarte bune. Iar carnea are un mare plus: gustul nu mai este cel specific, de oaie, ci se aseamănă cu gustul cărnii de vită.
„Am nişte metişi destul de bine dezvoltaţi, dorperul e iarăşi o rasă de carne, însă la dorper e o rasă mai puţin întâlnită în Europa iar carnea nu mai are gustul acela specific de oaie, merge spre carnea de vită”, explică Marcel Andrei.
Pieţe de vânzare: De la Italia şi Grecia la ţările arabe
Mieii metisaţi au mare căutare pe pieţele europene, în perioada sărbătorilor pascale. Arabii în schimb rămân clienţi tradiţionali ai mielului românesc, la care apreciază gustul dat de hrana sută la sută naturală.
„De Paşte se vând şi pe piaţa europeană – Italia, Grecia, metişii de carne se caută mult mai bine, au alt gust, au alt preţ faţă de ţurcana noastră pe piaţa europeană, în schimb pe pieţele arabe, acolo nu se prea vând metisatele. Ţările arabe se uită la carnea noastră de miel, mai puţin contează calitatea carcasei pentru că ei ştiu că e foarte gustoasă datorită condiţiilor de deţinere. Ceea ce dă gustul la carne e păşunea şi sigur că are un gust natural, producem bio, producem natural. Noi în afară de cerealele noastre pe care ni le producem şi fânul natural nu folosim niciun fel de premixuri, nu folosim ale ingrediente, noi mergem pe furajarea naturală”, explică Marcel Andrei.
Mai mult de jumătate din producţia de miei pleacă la export, iar crescătorii români au început să dezvolte rasele metisate pentru că au de câştigat prin sporul de greutate. De la an la an şi numărul românilor care caută astfel de miei creşte. „Au început crescătorii să realizeze că au numai de câştigat pe rasele acestea de carne prin sporul de greutate pe care îl obţin – într-un timp mai scurt, cu acelaşi furaj obţii o cantitate mai mare şi sigur că fiecare vrea să fie cât mai profitabil. Sunt clienţi care ştiu şi numărul lor creşte de la an la an, pentru că se duce vorba”, mai spune Marcel Andrei.
Cât ne costă mielul de Paşti
Pe piaţa românească, mielul din rasa ţurcană se vinde cu 10 lei kilogramul în viu în timp ce metisul de carne, cu 12 lei kilogramul, preţurile fiind aceleaşi şi pe piaţa externă. Carcasa se vinde în ambele cazuri cu 25 de lei per kilogram, preţ care rămâne neschimbat faţă de anul trecut, însă aici crescătorii câştigă prin greutate.
”Avem cap negru german, nu am dat la export rase încrucişate dar pe intern au mers foarte bine, se fac mai bine, greutatea o au mai bună, se acomodează bine. Cerere este, şi rasele româneşti merg bine, ţurcanele mai ales, şi pe export merg bine”, spune Gheorghe Duşe, un alt crescător de oi.
Iar pentru cei extrem de atenţi la ce pun în farfurie şi care spun că mielul este prea gras, carnea de miel poate fi înlocuită cu succes, pe masa de Paşti, cu carnea de ied. Preţul este acelaşi iar numărul caloriilor, mult mai mic. „Se cer şi iezii şi văd că tot mai mult încep să se ceară, deja am comenzi pentru iezi, pentru Paşti. Carnea nu are atâta grăsime. Preţul e ca şi la miel, 25 de lei pe carcasă. Cer iezi oameni mai tineri, foarte mulţi vin şi cer şi lapte de capră”, explică Marcel Andrei.
Ce spun specialiştii: mieii metisaţi, carne mai aromată şi lipsită de grăsime
Pe lângă greutate, mieii metisaţi vin şi cu alte avantaje pentru consumator: au carnea mult mai aromată şi mai lipsită de grăsime. „În topul celor mai bune rase de carne în judeţul nostru se situează rasa ţigaie şi ţurcană, însă în ultima perioadă se urmăreşte ameliorarea acestor rase cu rase de carne în special cu berbeci din rasa cap negru german sau suffolk.
Mieii astfel obţinuţi s-au dovedit de calitate: cresc repede şi, pentru că au o carne mult mai aromată şi mai lipsită de grăsime, sunt solicitaţi pe piaţa europeană şi la export, iar înainte de sărbători au mare căutare şi pe piaţa românească. Au o prolificitate între 110 – 120 % şi un spor de creştere până la 300 grame pe zi, un miel de o lună jumătate ajunge la 16 – 17 kilograme şi la un randament la sacrificare de 65 % faţă de 45 – 50 % cât oferă rasele autohtone.
Pe lângă aceste avantaje economice, foarte mulţi crescători de ovine se reprofiliează pentru creşterea ovinelor pentru carne motivat şi de lipsa tot mai frecventă a forţei de muncă în special de mulgători de ovine, mieii rămânând lângă mamă până la valorificare”, explică medicul veterinar Ioan Penţea, purtător de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu.
Vă mai recomandăm:
Miercurea Sibiului, oraşul prea ca la ţară
În 2014, Miercurea Sibiului împlineşte 10 ani de când s-a transformat din comună în oraş. Localnicii trăiesc însă tot ca la sat: nu au spital, apă şi canalizare. Oamenii spun însă că, de când locuiesc oficial la oraş, taxele şi impozitele s-au dublat.
GALERIE FOTO De ce iubim Sibiul, oraşul premierelor
Manifestări culturale de renume internaţional, un muzeu în aer liber pe aproape 100 de hectare sau palatul şi colecţiile legendarului baron Samuel von Brukenthal sunt doar câteva dintre atracţiile Sibiului, oraş care în 2007 a fost Capitală Culturală Europeană.
Acasă la Ioana Maria Vlas: „Acum îmi e milă de Vîntu”
Retrasă la ţară, într-un sat din judeţul Sibiu, Ioana Maria Vlas, „mama FNI”, priveşte cu alţi ochi lumea înconjurătoare, dar şi pe cel care a implicat-o într-o afacere în urma căreia s-a ales cu şase ani şi jumătate de închisoare.
Moromeţii, varianta Dealu Frumos: cum se văd politicienii la talpa României
În timp ce în Capitală se fac şi se desfac jocuri politice, în Dealu Frumos, localitate considerată centrul geografic al României, concluziile oamenilor sunt clare: ăia mari fură, toţi se ceartă la televizor, toţi sunt doar pentru ei. Cine sunt „ăia mari“? De aici, povestea de la sat se pierde între „nu ştiu cine-i prim-ministru“, „Băsescu e de nota 10“, „Iohannis e băiat fain“ sau „nu ştiu nimic, dar merg la vot“.
În Sădinca, un sat din judeţul Sibiu în care mai locuiesc doar şapte familii, David Stoica, un duhovnic cu har, a ridicat din temelii o mănăstire, iar la slujbele lui vin sute de oameni din toată ţara.
Se încarcă comentariile...
