Leacurile tradiţionale ale saşilor. Ce foloseau pentru tratarea depresiei sau mahmurelii şi cum se făceau femeile frumoase cu tratamente naturale

O cercetătoare extrem de pasionată a tradiţiilor săseşti şi posesoarea unei case-muzeu dedicată istoriei saşilor, profesoara Aurelia Rusu a reuşit să strângă şi câteva din reţetele cu leacuri naturale folosite de saşi pentru tratarea diferitelor afecţiuni.

Reţetele pot fi găsite pe blogul profesoarei Aurelia Rusu, muzeubuninet.blogspot.ro. Potrivit sursei citate, saşii aveau leacuri din cele mai diverse pentru afecţiuni diferite, de la luxaţii la înţepături de insecte, bătături sau mahmureală. 

Entorsele şi luxaţiile erau tratate cu alifie de răşină, aplicată timp de cel puţin o săptămână pe zona afectată. “Cataplasma cu ardei iute este o altă metodă folosită pentru tratarea entorselor. Se dă în clocot 1/4 cană de oţet. Se adaugă ardeiul iute pentru a obţine o pastă. Înainte de a o folosi se aplică pe piele ulei de măsline. Pasta de ardei se pune pe un pansament şi se aşează apoi pe zona afectată. Se lasă să stea 2 ore. Această cataplasmă se aplică până la remedierea problemei”, explică profesoara Aurelia Rusu. 

Cosmetica naturistă săsească

Daca aveau mâini şi picioare reci, săsoaicele făceau baie la picioare cu apă rece, turnând jetul de la coapse în jos.

“Pentru celulită foloseau un ceai de pătrunjel - o lingură de pătrunjel la o cană de apă fierbinte. Se bea zilnic o ceaşcă de ceai care fiind diuretic ajută la eliminarea reziduurilor, reducând aspectul de coajă de portocală. Nu se recomandă femeilor gravide şi bolnavilor de rinichi.

Ridurile sunt încetinite cu măşti preparate dintr-un gălbenuş, două linguri de ulei din germeni de grâu şi un bob de drojdie. Se întinde pe faţă şi pe gât şi se lasă să acţioneze 30 de minute după care se clăteşte faţa cu multă apă. Lecitina din gălbenuş netezeşte şi întinde pielea, iar vitaminele o protejează de frig, praf şi soare”, explică Aurelia Rusu. 

Cum tratau saşii durerile de burtă, înţepăturile de insecte şi stările depresive

Pentru durerile de burtă ale copiilor se foloseau comprese calde cu muşeţel care se acopereau cu un prosop gros sau cu o pătură şi se lăsau 15 minute, iar în acest timp se bea ceai de muşeţel. 

“Durerile de gât ale copiilor erau tratate de săsoaice cu comprese reci cu brânză de vaci, stropită cu oţet. Se leagă deasupra un fular şi se ţine toată noaptea. În paralel se bea ceai de pătlagină, cu înghiţituri mici. Brânza răcoreşte şi desumflă, iar pătlagina calmează mucoasa iritată.

Pentru durerile de gât se folosea ceaiul de salvie, pentru guturai - apa sărată trasă pe nas, pentru tuse, ceai de ceapă îndulcit cu miere, pentru căile respiratorii inflamate se folosea baia fierbinte cu flori de fân. Florile de soc şi ceaiul de tei provoacă şi ele transpiraţii şi întăresc imunitatea. Iată o reţetă de ceai pentru răceli: 20 g de măceşe,14 g de flori de soc, 14 g de muşeţel, 14 g de flori de tei, 11 frunze de mur, 10 g de scoarţă de salvie şi 5 g de hibisc. Se face o infuzie din 2 linguri de plante şi un sfert de litru de apă şi se lasă să se pătrundă 10 minute. Aceste plante sunt calmante, expectorante şi imuno-stimulatoare.

La înţepăturile de insecte, mai întâi se spală locul cu apă rece, după care se aplică o compresă cu gheaţă. O ceapă tăiată în două va reduce inflamaţia şi mâncărimea, ceapa conţinând antibiotice naturale.

Se stie că pojarniţa sau sunătoarea alungă tristeţea. Se bea de 2-3 ori pe zi câte o cească cu ceai de sunătoare şi una chiar înainte de culcare. Această plantă blocheaza receptorii din creier responsabili pentru stările depresive şi stimulează hormonul fericirii”, explică Aurelia Rusu. 

Leacuri naturiste pentru mahmureală şi bătături

Pentru a-şi “drege” bărbaţii a doua zi după ce au băut mai mult decât trebuia, săsoaicele puneau pe masă, scrumbie afumată, zeamă de varză acră sau zer. Magneziul din aceste alimente avea rolul de a stabiliza celulele afectate de consumul de alcool.

“Pentru bătături se pune o felie de ceapă şi se lasă pe bătătură până se desprinde “inima” dureroasă, apoi se ţin picioarele în apă caldă şi se unge locul cu alifie de gălbenele. Sulfidele din ceapă înmoaie stratul cornos al pielii iar alifia ajută orice rană să se vindece”, mai spune Aurelia Rusu. 

Vă mai recomandăm: 

Cum se prepară la Sibiu ciorba acră de viţel şi tocana de oaie la ceaun. Secretele unor delicatese pentru zile mari

La Răşinari, satul copilăriei lui Emil Cioran, bucătăresele au un fel de mâncare nelipsit de pe masă la toate sărbătorile mari. Felicia Dăncăşiu, renumita bucătăreasă a satului, a explicat pentru “Adevărul” cum se face deliciosul preparat, dar şi cum se pregăteşte renumita tocană de oaie la ceaun a ciobanilor din Mărginimea Sibiului.

Cum facem cea mai bună ciorbă ardelenească de porc. Reţetă recomandată de Bogdan Roman, sibianul care a făcut senzaţie la Masterchef

Dacă aţi ajuns în Ardeal, e imposibil să nu fi gustat delicioasa ciorbă ardelenească de porc, asezonată cu smântână şi servită musai cu un ardei iute. „Adevărul” vă prezintă reţeta deliciosului preparat.

Secretul pâinii perfecte, o reţetă ca la mama acasă. Cum se dospeşte în Ardeal aluatul ideal, fără urmă de aditivi

Pâinea de casă autentică, fără niciun fel de aditivi, poate fi deosebită de preparatele din comerţ pline de E-uri cu ajutorul câtorva trucuri simple, spun brutarii cu experienţă.