EXCLUSIV Detalii cutremurătoare despre fenomenul etnobotanicelor de la Sibiu. Cum s-au distrus vieţi şi ce profituri obţineau traficanţii
0
1 milion de euro ar fi obţinut liderul grupării de traficanţi de etnobotanice de la Sibiu, din vânzarea pliculeţelor cu substanţe halucinogene. Efectele lor au fost însă devastatoare. Un tânăr a fost dat de două ori jos din ştreang, de părinţi, când încerca să-şi ia viaţa.
Sute de consumatori, părinţi disperaţi şi vieţi distruse. De cealaltă parte, profituri uriaşe obţinute de vânzători, într-o lume despre care se scrie, din păcate, prea puţin comparativ cu gravitatea fenomenului. În 2011, spre exemplu, România era a patra ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de etnobotanice.
Prima etapă. Magazinul de pe Calea Dumbrăvii
Cercetările au relevat faptul că membrii grupării de traficanţi de etnobotanice de la Sibiu au acţionat în două etape. Prima s-a desfăşurat până la jumătatea anului 2012, prin magazinul de pe Calea Dumbrăvii. În cursul săptămânii, îi treceau pragul câteva zeci de clienţi pe zi. În week-end, numărul lor trecea de o sută, veneau din Sibiu dar şi din Braşov, Mureş, Vâlcea şi Alba. Cercetările au scos la iveală profituri uriaşe, 5.000 de lei pe zi în cursul săptămânii, 10.000 de lei pe zi în week-end-uri. În total, lunar, peste 100.000 de lei. Cei care lucrau în magazin erau plătiţi cu 150 de lei pe zi, plus plicuri pe care le primeau pentru a le putea vinde mai departe. Doar vânzătorii din magazin scoteau, per total, undeva la 10.000 de lei pe lună.
Magazinul de pe Dumbrăvii, spart de consumatori. Vânzarea se mută în stradă
În mai 2012, magazinul de pe Calea Dumbrăvii este spart de consumatori şi sunt furate aproximativ 400 de plicuri cu substanţe halucinogene. Nu se face nicio plângere, iar vânzarea se mută în stradă. Practic, liderii grupării îşi preiau şi îşi împart clientela, şi fiecare rămâne cu un grup de consumatori pe care îl aprovizionează constant. Cercul creşte, însă fiecare consumator nou, înainte de a fi acceptat, este verificat prin intermediul clienţilor vechi.
Liderul grupării, cel care a deţinut şi magazinul de pe Calea Dumbrăvii, îşi aprovizionează partenerii o dată pe săptămână, întotdeauna în altă locaţie, stabilită verbal la întâlnirea precedentă. „Adi Foto”, aşa cum este cunoscut liderul grupării, vindea cu preţ de en-gros, 30 de lei/plicul, iar mai departe membrii grupării aproape că dublau preţul – pe piaţă ajungea cu 50 de lei plicul.
Estimările realizate în cursul cercetărilor au stabilit un profit de aproximativ un milion de euro făcut de liderul grupării din noiembrie 2011 şi până în ianuarie 2013, când gruparea a fost destructurată. Marfa venea din străinătate, din Luxemburg, prin servicii de coletărie rapidă.
Efectele consumului. Tineri în ştreang sau care au ajuns să-şi alerge părinţii cu toporul
La fel ca în toată ţara, şi la Sibiu fenomenul etnobotanicelor a prins cel mai mult la tineri, cu un consum semnificativ la cei cu vârste până în 15 ani. Marea majoritate vin din familii destul de bune, cu posibilităţi financiare, pentru că preţurile nu sunt mici.
Un tânăr consumator, în vârstă de 18 ani, a ajuns să le ceară părinţilor bani la 2 zile, pentru consum. Disperată, mama şi-a privit copilul slăbind 30 de kilograme, cu stări de agitaţie, panică, tremurând din tot corpul, învineţindu-se. La stări de sevraj foarte puternice ajunsese să spargă prin casă, să facă scandal. Totul, până primea bani. Ajunsese să se întâlnească cu dealerii chiar şi lângă casă, a renunţat la liceu, singura preocupare era să-şi procure plicurile. Cu cât dependenţa se accentuează, cu atât tinerii cer mai mulţi bani. Acesta ajunsese să fure din casă, să ameninţe că îşi dă foc, că se sinucide.
Un alt caz, al unui consumator de 25 de ani, este însă şi mai dramatic. În toamna anului 2011 părinţii au văzut la el stări de depresie, agresivitate, însă nu au realizat ce se întâmplă. A început să vină acasă cu prietenii, se închideau în cameră şi după fiecare întâlnire aveau stări ciudate. După o astfel de întâlnire, din buzunarul unuia a căzut un plic, şi atunci părinţii au realizat ce se întâmplă.
Tânărul a slăbit 20 de kilograme şi a avut două tentative de suicid. La prima, l-a dat jos din ştreang mama, după ce se spânzurase cu lesa câinelui de ţeava de gaz. A doua oară l-a dat jos din ştreang tatăl iar tânărul a reacţionat extrem de violent. A pus mâna pe un topor din curte şi a încercat să-şi lovească tatăl în cap.
Cel mai mare flagel din Europa ultimilor ani
În ciuda gravităţii fenomenului, nimeni din reţeaua şcolară nu a sesizat public la Sibiu problemele produse de consumul etnobotanicelor în rândul elevilor din oraş. Asta, în condiţiile în care au fost inclusiv cazuri de elevi luaţi de ambulanţă de la şcoală, în urma consumului de etnobotanice. Controale s-au demarat abia acum de către inspectori, după destructurarea reţelei de la Sibiu de către DIICOT şi apariţia informaţiilor în spaţiul public.
Şi asta, în condiţiile în care fenomenul etnobotanicelor este considerat de către specialişti cel mai mare flagel apărut în Europa ultimilor ani. Toate substanţele care compun etnobotanicele sunt substanţe chimice, de sinteză de laborator, prelucrate, iar efectele sunt devastatoare.
În România, au apărut pe piaţă încă din 2008, însă au fost incriminate prin lege doar în 2011, pentru că dau efecte halucinogene. În cadrul Observatorului European de Monitorizare a Drogurilor şi Adicţiilor, la care România este parte, toate statele trimit anual rapoarte cu substanţe noi identificate, acestea se centralizează şi, anual, se emite un raport cu noile substanţe psihoactive identificate anterior.
Doar în 2011, spre exemplu, au fost identificate 45 de substanţe noi. În acealşi an, România era a patra ţară din Europa la consum de etnobotanice.
La Sibiu, reţeaua destructurată de procurorii DIICOT este cea mai mare de acest gen care acţiona în oraş. Membrii grupării, respectiv David Banea, Florin Cozac, Adrian Negru, Darius Stanciu şi Radu Tarcea sunt în prezent arestaţi preventiv.
Se încarcă comentariile...
