Ce nu le place turiştilor care vizitează centrul României: „În mod clar ne percepem ţara mai prost decât străinii“

Ce nu le place turiştilor care vizitează centrul României: „În mod clar ne percepem ţara mai prost decât străinii“

Ghizii turiştilor care vizitează Transilvania spun că străinii ne apreciază multiculturalitatea, gastronomia autentică şi peisajele FOTO Silvana Armat

În contextul geopolitic internaţional, tot mai mulţi turişti aleg să viziteze România, spun ghizii specializaţi din centrul ţării. Potrivit lor, turiştii apreciază peisajele, multiculturalitatea şi tradiţiile locale şi sunt dezamăgiţi de calitatea serviciilor mult mai mult decât de cea a drumurilor. A căror probleme nu sunt gropile, ci în special şoferii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Creşterea industriei turistice în Sibiul care acum zece ani a fost Capitală culturală europeană a dus la dezvoltarea unei reţele de ghizi turistici, la care apelează atât grupuri mari, cât şi străinii care vizitează România. Şi pentru a oferi experienţe cât mai ample, majoritatea ghizilor sibieni oferă trasee care depăşesc cu mult graniţele oraşului, fapt care le permite să observe reacţiile străinilor când ajung în diferite părţi ale României.

„Multiculturalitatea numeroaselor zone din Transilvania este un lucru care îi impresionează. De asemenea le place să interacţioneze cu oamenii locului, cu ciobani, cu care stau peste noapte la stână, cu meşteşugari locali ori cu saşii care îngrijesc bisericile fortificate. Îi interesează foarte mult cum s-a dezvoltat ţara noastră. Am avut destul de mulţi turişti care ne-au mai vizitat ţara şi în perioada comunistă. Iar acum observă foarte multe schimbări în bine“, explică Adela Dragu, unul din ghizii turistici din Sibiu. Ea lucrează cu grupuri mici, individuale, formate din turişti americani, englezi sau francezi. 
 
„Sibiul este «bombonica de pe tort»“
 
Un alt punct forte al turismului românesc este reprezentat de gastronomia autentică. „Un hencleş sau un gulaş de oaie, făcut de saşi, este o mâncare extrem de apreciată de turişti. Care, de altfel, sunt extrem de bucuroşi să se întâlnească cu saşi de la noi, cu oameni cu care pot vorbi în limba lor despre cele bune şi rele din România“, descrie Radu, ghid turistic specializat pe grupurile de vizitatori germani. El remarcă şi interesul crescut pentru peisajele naturale din centrul ţării, fapt confirmat şi de Nicoleta Ocneriu.

„Chiar acum am fost, de exemplu, pe la cea mai veche presă de ulei de peşte din zonă, care are peste 100 de ani, pe la meşteşugari din zona Sibiului. Doamnele din Anglia pe care le însoţesc au fost foarte impresionate să stea de vorbă cu oameni locului, să intre în casele lor, să vadă cum trăiesc. Sunt în căutarea tradiţiilor, dar şi a peisajelor naturale. Eu sunt şi ghid montan, iar pentru cei care aleg Transfăgărăşanul şi apoi o drumeţie pe creasta Făgăraşului succesul este garantat“, explică Nicoleta.

Potrivit ei, majoritatea celor care vizitează Transilvania văd Sibiul drept cea mai interesantă destinaţie urbană. „Sibiul este preferat de toată lumea, toţi îl consideră «bombonica de pe tort» în ceea ce priveşte turismul din Transilvania. Timişoara nici nu intră în discuţie, iar Braşovul este preferat mai mult de turiştii tineri, care vor să vadă muntele, dar acceptă şi aglomeraţia. Pe când turiştii cu o vârstă mai înaintată sau cei cu un grad de pregătire mai ridicat cum ar fi doctorii sau oamenii de afaceri caută zone mai liniştite, precum Sibiul“, mai adaugă Nicoleta.
 
Capitolul negativ: toaletele, şoferii şi calitatea serviciilor
 
Turiştii care vizitează Transilvania sunt deranjaţi şi de lucruri care nu prea sunt supuse discuţiilor publice de la noi din ţară, atrag atenţia ghizii. Unul din aceste lucruri este lipsa toaletelor publice, fapt care devine chiar o problemă în cazul grupurilor de turişti. „Avem câteva benzinării cu toalete mai decente, dar la fiecare benzinărie de obicei este o singură cabină pentru bărbaţi şi una singură pentru femei. De aceea, când merg cu câte un grup de 30 – 40 de turişti, avem de aşteptat destul de mult pentru astfel de lucruri, stând la coadă. Dar, turiştii înţeleg de cele mai multe ori acest aspect. Care, totuşi, este unul negativ“, explică Radu.

Adela Dadu aduce în discuţie nemulţumirile pe care le exprimă turiştii care ne vizitează ţara în mod individual şi cărora le lipseşte, prin urmare, o interfaţă în întâlnirile cu operatorii din industria turistică locală.

„Calitatea foarte proastă a serviciilor este unul din lucrurile care îi deranjează. Spre exemplu, în restaurante, stai foarte mult până aştepţi meniul. Iar meniurile sunt de multe ori prost traduse în alte limbi. Durează multă până ţi se ia comanda. La fel, personalul hotelier care nu vorbeşte nici măcar o limbă străină. La fel ca şi chelneri, există numeroşi recepţioneri care nu ştiu o limbă străină, ceea ce pe mine mă frapează. Asta ţine de lipsa unei şcoli de turism adecvată, care să formeze şi perfecţioneze oameni pentru această industrie“, detaliază ghidul sibian. La fel, nici calitatea spaţiilor de cazare nu se ridică la nivelul acceptabil în majoritatea cazurilor.
 
În ceea ce priveşte drumurile, calitatea sau densitatea acestora nu reprezintă un factor de nemulţumire pentru turişti. Ci, mai degrabă, calitatea celor care folosesc aceste drumuri. „Sunt numeroase drumuri înguste, pe care şoferii români circulă cu mare viteză. Iar asta îi sperie pe turiştii străini care, de cele mai multe ori, folosesc o maşină închiriată. Apoi, mulţi turişti se declară dezamăgiţi de Castelul de la Bran, dar eu tocmai de aceea îi avertizez asupra aşteptărilor pe care şi le fac. Iar ca să mai «spăl» din dezamăgire îi duc mai apoi la Râşnov, apoi la mănăstirea rupestră de la Şinca Veche şi apoi la Cetatea Făgăraşului ori la mănăstirea cisterciană de la Cârţa, de care cu toţii se declară impresionaţi“, explică şi Nicoleta Ocneriu.
 
În continuare, prejudecăţi
 
Toţi ghizii cu care a stat de vorbă „Adevărul“ au confirmat faptul că, în continuare, turiştii sosesc în România cu prejudecăţi negative, pe care şi le schimbă în urma vacanţelor petrecute aici. Fapt iarăşi declarat de toţi ghizii este acela că mulţi dintre turişti aleg Transilvania ca urmare a experienţelor care le-au fost povestite de către prieteni. În plus, creşterea valului de turişti este pus şi pe seama faptului că în multe alte zone cu tradiţie turistică au apărut complicaţii legate de securitate ori de stabilitatea socială.

„Majoritatea turiştilor care vin la noi în continuare nu ştiu prea multe despre ţara noastră şi chiar vin cu prejudecăţi negative. Tocmai de aceea sunt plăcut surprinşi de dezvoltare şi se întorc total impresionaţi de ce frumos poate fi la noi. Diferenţele de evoluţie între urban şi rural sunt iarăşi un element de atracţie, efectele fiind surprinzătoare pentru majoritatea turiştilor“, spune Radu.
Într-un fel de concluzie, ghizii susţin că turiştii se declară impresionaţi de România şi pleacă având o impresie bună despre locuitorii acesteia. „În mod clar ne percepem ţara mai prost decât străinii“, încheie Adela Dadu.
citeste totul despre: