Astra, secretele celui mai mare muzeu în aer liber din România. Cum s-a extins actualul complex, fondat acum 80 de ani

Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu a fost reacreditat pentru următorii 5 ani prin ordin al ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale. Directorul instituţiei crede că această prevedere, chiar dacă nu afectează activitatea muzeului, este una învechită şi trebuie schimbată.

La începutul lunii august, Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu a fost reacreditat pentru următorii 5 ani prin ordin al ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale. Potrivit Legii muzeelor şi a colecţiilor publice, adoptată în anul 2003, în funcţie de forma de proprietate, de constituire şi de modul de administrare a patrimoniului muzeal, muzeele şi colecţiile publice se pot afla în proprietate publică sau privată. Acreditarea acestora se aprobă, la propunerea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, prin ordin al ministrului Culturii.

Muzeul ASTRA este cea mai importantă instituţie fondată de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, fiind inaugurat pe 19 august 1905. Instituţia s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală. În perioada de după Marea Unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasă devenind, după Muzeul Brukenthal, cel mai valoros şi important muzeu al Ardealului. În prezent, Complexul Naţional Muzeal ASTRA include patru unităţi: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale, Muzeul de Etnografie Universală FRANZ BINDER, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească EMIL SIGERUS.

Muzeu în aer liber - o idee din 1940

Un muzeu în aer liber a fost gândit, la Sibiu, încă din anul 1940 - meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, în momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, după Dictatul de la Viena -, dar proiectul său efemer a devenit o realitate abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director.

După atribuirea terenului necesar pentru organizarea expoziţiei muzeului, prin decretul Primăriei Sibiu, s-a trecut la realizarea propriu-zisă. Astfel, specialiştii Secţiei de etnografie şi artă populară din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au întocmit Proiectul tematic şi de organizare a Muzeului în aer liber şi au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. “Intitulat” Planul tematic şi de organizare a secţiei etnografice în aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus în discuţie, în decembrie 1961. La şedinţa de lucru au participat, pe lângă specialiştii muzeului sibian (muzeografi, arhitecţi, graficieni, restauratori) şi reprezentanţi ai Academiei Române. Aceştia au dezbătut planul tematic şi profilul viitorului muzeu, care avea să se numească Muzeul Tehnicii Populare şi care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la rândul lor, împărţite în numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vânătorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrării minereurilor etc.

La 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg. Între anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, acestea egalând, prin numărul exponatelor, monumentele de tehnică populară existente până atunci, muzeu devenind mai complex şi acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale.

În 17 februarie 1990 Primăria Municipiului Sibiu a adoptat decizia înfiinţării Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din România, ca instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal. La 2 septembrie, acelaşi an, se primea acordul Ministerului Culturii şi al Asociaţiunii “ASTRA” pentru atribuirea muzeului etnografic sibian, a cognomenului “ASTRA”, noua denumire fiind Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA”. În felul acesta s-a recunoscut continuitatea celei mai vechi instituţii muzeale a românilor din Transilvania.

În anul 2001, a luat fiinţă Complexul Naţional Muzeal “ASTRA”, cu cea mai vastă structură etnomuzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti şi a celei a rromilor, (în fază de proiect), în cadrul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare “ASTRA”, Muzeului Civilizaţiei Transilvane “ASTRA”, Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerus”, Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Rromilor (proiect), iar a popoarelor extraeuropene în cadrul Muzeului de Etnografie Universală “Franz Binder”.

Reacreditarea muzeelor, o procedură învechită

Conform Criteriilor şi normelor de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice din anul 2007, reacreditarea este obligatorie o dată la 5 ani, dar nu poate fi iniţiată mai devreme de 3 ani de la ultima acreditare.

„E o procedură firească acum, la fel cum activitatea mea, ca director, este evaluată. Toate muzeele din ţară trec prin acest lucru. Dar dacă mă întrebaţi pe mine, e o mare prostie – legea trebuie modificată urgent. Dacă eşti muzeu naţional, oricum eşti obligat prin lege să ai număr de zile de cercetare, număr de publicaţii etc. Te acreditezi ca să ce? Mă rog, legea muzeelor, a patromoniului imaterial, toate trebuie încet-încet schimbate şi aduse la ceea ce înseamnă provocările secolului XXI. Cultura nu trebuie pusă numai în slujba cercetării ştiinţifice, ci şi în slujba comunităţii: toată cercetarea noastră ştiinţifică, toată baza – acţiunile culturale pe care le facem, târgurile, proiectele de centenar – toate sunt puse în slujba comunităţii”, ne-a spus directorul general al complexului, Ciprian Ştefan.