„Afacerea pampers“, ţeapa pe Facebook cu un prejudiciu total imens, calculat la peste 1 milion de lei. Cum s-au lăsat păcăliţi mii de părinţi din toată România

Mii de părinţi s-au lăsat prinşi într-o ”afacere” de proporţii prin intermediul grupurilor de pe Facebook. Sub promisiunea livrării unor scutece ieftine, aduse direct din fabricile din Polonia şi Ungaria, părinţii au virat în avans peste 1 milion de lei în conturile celor care au gestionat grupurile on-line.

”Afacerea pampers” a devenit publică la începutul acestei luni, după ce mai mulţi părinţi din judeţele Galaţi şi Gorj au început să depună plângeri la Poliţie că au fost înşelaţi de o reţea de vânzători de scutece şi alte produse de îngrijire, oferite la preţuri mai mici decât în mod normal. Între timp, numărul plângerilor depuse la poliţie s-a înmulţit în toată ţara, iar cei care au virat în avans diferite sume de bani fără să îşi mai vadă produsele comandate au început să se mobilizeze prin reţele de socializare.

„Adevărul“ a vorbit cu una din aceste persoane, prima care a depus plângere în faţa poliţiştilor sibieni. „Mi-am dat seama că este o reţea foarte bine organizată, care au ştiut în aceste ultime şase-şapte luni să strângă foarte mulţi bani“, povesteşte Flavius, care a comandat pentru fiul său recent născut scutece în valoare de 1.000 de lei.

După cum informează poliţiştii sibieni, numărul reclamaţiilor similare depuse creşte în fiecare zi. În cursul acestei săptămâni, poliţiştii din Gorj au anunţat că au deschis un dosar penal pentru înşelăciune pe numele unei tinere de 27 de ani.

„O tânără de 27 de ani, din municipiul Târgu-Jiu, nu a onorat comenzile efectuate de acestea pe o reţea de socializare, în perioada ianuarie – iulie 2017, de produse tip pampers, contravaloarea produselor fiind achitată în avans în contul bancar al tinerei“, se arată într-un comunicat al IPJ Gorj. Tânăra la care fac referire poliţiştii gorjeni se numeşte Ecaterina Mihaela Gurbet, susţin părinţii care au dat banii în avans. Persoana din spatele profilului de Facebook cu acest nume nu a răspuns solicitărilor "Adevărul“ de a-şi preciza punctul de vedere.

Modul de funcţionare al reţelei

Potrivit lui Flavius – părintele din Sibiu care a descris şi în faţa poliţiştilor modul de funcţionare al „afacerii pampers“, clientele dornice de scutece ieftine erau racolate în special din lista grupurilor de Facebook destinate mamelor din marile oraşe. De aici, mamele erau atrase în ”grupurile de comenzi”, organizate pe fiecare judeţ în parte. Intrare în aceste grupuri închise (discuţiile nu puteau fi văzute decât de membri) era făcută pe bază de recomandare, mai povesteşte Flavius.

„Eu am intrat în grupul pentru Sibiu prin recomandarea unei bune prietene, care a făcut o comandă de 150 de lei şi şi-a primit produsele. A întârziat şi la ea cu cinci zile, dar era mulţumită. Am verificat şi produsele comandate, erau calitative şi în februarie am comandat şi noi“, aminteşte părintele care a cerut ca numele real să nu îi fie făcut public. Flavius şi soţia sa au comandat scutece în valoare de 1.000 de lei, în ideea că acestea au un termen de garanţie lung şi ar putea fi folosite şi pentru un eventual viitor al doilea copil.

Pentru a cumpăra scutecele ieftine, clienţilor racolaţi de pe Facebook li se cerea plata în avans a mărfurilor, dar şi acoperirea cheltuielilor de transport şi cele de transfer bancar. Livrarea produselor comandate era garantată într-un termen cuprins între 20 şi 45 de zile lucrătoare. „Povestea lor era că trimiteau comenzi la fabricile din Polonia şi Ungaria. Şi aveau nevoie de banii în avans deoarece făceau comenzi mari, ca să obţină discounturi“, spune Flavius.
 

Cum reţeaua a crescut, în fiecare judeţ au apărut colaboratoare ale Ecaterina Mihaela Gurbet. Acestea primeau zece lei pentru fiecare comandă procesată: adică preluarea banilor şi virarea acestora mai departe, în contul Ecaterinei Gurbet. „Pe fiecare judeţ în parte erau grupuri de comenzi. Din Sibiu eram câteva sute de persoane, către 1.000, pe toată ţara cred că sunt câteva zeci de mii. Noi am virat banii în contul unei doamne Munteanu, Gurbet era pe alte judeţe. Nu ne-am pus problema că acele persoane nu existau, din moment ce banii erau viraţi într-un cont bancar deschis pe respectivele nume“, mai povesteşte Flavius.

Strategii de amânare

„Afacerea pampers“ a început să capete proporţii din toamna-iarna anului trecut. Discuţiile între părinţi pe grupurile de comenzi au început să ia amploare după ce unii dintre clienţi au arătat că produsele cerute purtau eticheta unor magazine on-line din România, deci nu veneau din Polonia sau Ungaria.
 

Dar izbucnirea unui scandal mai mare, care să determine depunerea unor plângeri la Poliţie a fost amânată prin ”interesante metode de marketing”, dezvăluie Flavius. „După ce a trecut termenul de livrare pentru noi, am început să întrebăm ce s-a întâmplat, iar răspunsul primit a fost că au îngheţat scutecele. Că ar conţine o substanţă care din cauza frigului a îngheţat, iar TIR-ul cu scutece a fost trimis înapoi la fabrica din Polonia. Apoi, alte motive de amânare erau că marfa a ajuns la curierul internaţional, urmând să fie procesată de curierul local, să ajungă mai apoi la vânzătoarele de la noi din ţară pentru a le aplica «etichete de România» şi după aceea să le retrimită“, mai povesteşte părintele din Sibiu.
 

Ofertele lansate pe Facebook fac parte dintr-o mare înşelăciune, susţin părinţii care au dat banii în avans

Alte strategii erau aplicate în cazul celor care, sătuli de aşteptare, îşi cereau banii înapoi. În primă fază, banii erau ceruţi de la colaboratoarele care primeau comenzile. Până acestea transmiteau mesajul mai departe, către Ecaterina Gurbet sau apropiatele acesteia, până venea răspunsurile, alte zile de amânare erau obţinute, mai consideră Flavius.

„În cazul celor cu comenzi mai mari, mai întâi ne verificau lista de prieteni şi ne trimiteau să întrebăm pe unii sau pe alţii dacă li s-au onorat sau nu comenzile. De obicei, eram trimişi să discutăm cu cei care aveau comenzi mici, de aproximativ 100 de lei şi care şi-au primit marfa“, explică sibianul.

Dacă nici aşa clienţii nemulţumiţi nu renunţau ori ameninţau cu depunerea unor plângeri la Poliţie, capii reţelei promiteau returnarea sumelor virate în avans în termen de 48 de ore. Dar, în acelaşi timp, pe grupurile de comenzi erau lansate ”oferte la oră”.

„Niciodată nu am făcut, până acum, legătura între faptul că înaintea returnării unor sume mai mari de bani, erau lansate unele oferte cu termen scurt de comandă, de genul o oră. Adică aveai o oră timp să comanzi şi să depui banii aferenţi pentru oferte de genul a două sau trei baxuri de scutece la 100 de lei. Practic, prin astfel de oferte «rapide» strângeau rapid banii de returnat celor cu sume mai mari şi care făceau scandal. Iar aceste persoane, după ce îşi primeau banii înapoi, postau pe grupuri faptul că şi-au primit banii înapoi, căci era o condiţie impusă pentru returnarea sumelor. Astfel, mai linişteau o parte din cei care făceau scandal şi mai câştigau timp şi noi comenzi. Eu am făcut aceste legături abia când m-am dus la Poliţie să depun plângerea şi mi-am dat seama cât de bine organizaţi erau“, mai adaugă Flavius.

Au strâns peste 1,5 milioane de euro

Cum a devenit tot mai evident pentru unii dintre cei care au comandat cu plata în avans că nu îşi vor mai primi banii şi că au de-a face chiar cu o înşelătorie, colaboratoarele din reţea au organizat mai multe conferinţe on-line, la nivel naţional. În cadrul acestor discuţii s-au făcut şi calcule cu sumele virate înspre conturile indicate de Ecaterina Gurbet.

„Scriu aici ca să vadă toată lumea. Am făcut totalul sumelor postate de voi şi am ajuns la suma de 7 miliarde 616 milioane şi patru lei (”lei vechi” - n.r.). În momentul de faţă trebuie să ne unim şi să facem ceva, nu doar să dăm din taste“, transmitea una dintre colaboratoare celor înscrişi acum pe grupurile de păgubiţi.

Printre aceştia se găsesc persoane care au virat în avans şi sume mai mari de 8.000 de lei. „Părerea mea este că cei care aveau comenzi de mii de lei deţineau magazine şi voiau să facă afaceri mai departe“, spune Flavius.

El nu mai este convins că îşi va primi cei 1.000 de lei înapoi, aşa că este hotărât să acţioneze şi pe cale civilă pentru recuperarea sumelor.