Nae Antonescu, părintele istoriei presei româneşti - cine a fost cărturarul care i-a scos la lumină pe „scriitorii uitaţi“
0Istoric literar, publicist, profesor, Nae Antonescu a desfăşurat o activitate pilduitoare în învăţământul sătmărean, completată fericit de o altă componentă a vieţii sale, revuistica (n.r. – ştiinţa care se ocupă cu istoria publicaţiilor de presă), drept pentru care a dobândit supranumele de „părinte al revuisticii româneşti”.
S-a născut la 18 decembrie 1921 în localitatea sătmăreană Terebeşti,(prenumele la naştere Ioan) dar a adoptat pseudonimul Nae Antonescu, pentru că tatăl său spunea că s-a născut în preajma sărbătorilor de Sân-Nicoară, 6 decembrie, şi aşa a rămas până astăzi. De altfel, el a folosit şi alte pseudonime cum ar fi Silviu Alexe, Titus Clemente, Nae Tarabă şi I.A. Terebeşti, ultimul folosit mai ales în perioada 1941-1944 când se semna astfel din cauza asemănării cu numele mareşalului Ioan Antonescu.
Şcoala primară a făcut-o în comuna natală după care a urmat Şcoala normală unită la Oradea, în perioada 1936-1940. După Diktatul de la Viena s-a refugiat la Bucureşti, unde obţine diploma de învăţător (1943). După trei ani de armată urmează Facultatea de Litere şi filosofie din Cluj, absolvită în 1949. În această perioadă este arestat pentru politică national ţărănistă, el fiind redactor la săptămânalul Dreptatea Ţăranilor din Bucureşti.
După ispăşirea pedespsei pentru apartenenţa la Partidul Naţional Ţărănesc, a desfăşurat o activitate pilduitoare în învăţământul sătmărean, completată fericit de o altă componentă a vieţii sale, revuistica (n.r . ştiinţa care se ocupă cu istoria publicaţiilor de presă), drept pentru care a dobândit supranumele de “părinte al revuisticii româneşti”.
A fost profesor şi director la Şcoala generală Terebeşti, în mai multe rânduri după care între 1955-1960 a predat la Şcoala tehnică de exploatare CFR Satu Mare. O scurtă perioadă de timp a activat ca director la Casa Corpului Didactic din Satu Mare. S-a pensionat în 1983 şi a trecut la cele veşnice în data de 18 iunie 2008, la Terebeşti. Din 18 decembrie 2011, bibliotecii publice din satu natal i-a fost atribuit numele „Nae Antonescu”.
Activitate literară
Ca publicist, de-a lungul timpului, i-au apărut volumele: „Scriitori uitaţi”, „Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu”, „Jurnal literar: monografie”, „Reviste din Transilvania”, „Reviste literare interbelice”, „Scriitori şi reviste literare din perioada interbelică”, „Revista Fundaţiei Regale. Monografie”.
De asemenea, a colaborat constant în presa locală de dinainte de 1989, iniţiind chiar apariţia unor publicaţii, lucru continuat cu şi mai mare ardoare după 1989. Din mulţimea publicaţiilor naţionale în care a senat de-a lungul vremii menţionăm: Ardealul, Pagini Literare, Cultura creştină, Dreptatea, Familia, Luceafărul, Revista de istorie şi teorie literară, Vatra, Viaţa Românească, după cum a îngrijit apariţia volumelor unor scriitori, unii cunoscuţi, alţii mai puţin cunoscuţi, ori pe de-a-ntregul “uitaţi”: Ady Endre, George Boldea sau Romulus Demetrescu.
În cartea „Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului“ scriitorul sătmărean George Vulturescu aduce un omagiu celui care “oficiază într-un domeniu pios al «galbenelor file», acoperite de vreme şi de colbul uitării încercând a ridica lespezile uitării de pe mormintele unor scriitori prea repede trecuţi în afara interesului unor comentatori. Pentru această osârdie, resimţită ca o datorie, ca o misiune de «restaurare», autorul nu încetează să propună rubrici de istorie literară şi convorbiri revuistice la diverse reviste sau să evoce, ca un memento, nume de autori abia însemnaţi pe pânza vremii.”
Atelierul Memorial Nae Antonescu
În 2010, în incinta Bibliotecii Judeţene Satu Mare, a fost inaugurat Atelierul Memorial „Nae Antonescu” ,consacrat ca un loc în care îşi vor desăvârşi cunoştinţele viitorii specialişti în istoria literaturii şi în revuistică, dar nu numai, pentru că biblioteca ilustrului cărturar conţine şi volume din alte domenii ale cunoaşterii.
Biblioteca Judeţeană Satu Mare a achiziţionat, şi fondul de carte al cărturarului Nae Antonescu, care însumează 42.000 de documente de bibliotecă: volume din domeniul istoriei şi criticii literare, cărţi vechi, în special din perioada interbelică, rarităţi bibliofile, publicaţii periodice vechi, portrete ale unor oameni de cultură români , dar şi o serie de manuscrise aparţinând lui Nae Antonescu, dintre care unele inedite.
Bogatul fond „Nae Antonescu” conţine documente literare şi istorice din secolele XIX-XX, constând atât din cărţi (mai cu seamă din următoarele domenii: istorie literară, revuistică, literatură română, literatură străină, istorie locală, istorie), manuscrise, periodice, portrete ale unor valoroşi oameni de cultură, corespondenţă, pagini memorialistice aparţinând cărturarului.
Istoricului literar care a scris despre unii „scriitori uitaţi” truda i-a fost răsplătită prin faptul că posteritatea nu l-a lăsat în uitare. Astfel, în anul 2011 a fost reeditat volumul Scriitori uitaţi, iar în 2012 Reviste literare interbelice, ambele apărute la editura Dacia din Cluj-Napoca. În anul 2013 a văzut lumina tiparului prima antologie postumă din publicistica sa, Din presa sătmăreană de altădată, apărut la editura sătmăreană Citadela, volum îngrijit de către dr. Viorel Câmpean şi drd. Marta Cordea, cei care s-au ocupat şi cu amenajarea Atelierului Memorial „Nae Antonescu”.
„O altă menire a acestui Atelier Memorial dorim să fie aceea de a servi drept exemplu pentru toţi cei care vor dori să se adape de la nesecatele izvoare ale culturii. În spatele reuşitei unui autentic om de cultură stă întotdeauna o bibliotecă bogată şi bine organizată. Tinerii care vor călca pragul acestui lăcaş, cu siguranţă vor rămâne impresionaţi de interior. Biblioteca lui Nae Antonescu este exemplară, cum exemplare i-au fost şi viaţa şi opera”, ne-a declarat dr. Viorel Câmpean.
Vă mai recomadăm
Cărturarul Nae Antonescu are un atelier memorial la Biblioteca Judeţeană Satu Mare
Se încarcă comentariile...
