Reprezentanţii GEC Nera: „În cazul poluării de la Moldova Nouă trimitem memorii degeaba de zece ani“

GEC Nera este cea mai activă organizaţie ecologistă din vestul ţării

În Sudul Banatului, în România şi Serbia, funcţionează o organizaţie de mediu extrem de activă. Grupul Ecologic de Colaborare Nera(GEC NERA) semnalează acţiunile de încălcare a normelor de mediu atât autorităţilor din România, cât şi celor europene.

Sediul central al GEC Nera se află la etajul doi al Primăriei din Oraviţa. Acolo de unde preşedintele Grupului, Cornel Popovici Sturza, împreună cu o mână de oameni, pregătesc acţiunile viitoare în care GEC NERA se implică. Aici totul se desfăşoară pe bază de voluntariat, un motiv pentru care nu se îngesuie prea mulţi să dea o mână de ajutor. Cu toate acestea, GEC Nera numără la ora actuală în jur de 50 de membri activi, care se implică direct în lupta cu “agresiunile împotriva naturii”.

“Principalul nostru produs este un centru de voluntariat al cărui rol este educaţia ecologică, pe ideea că de aici porneşte totul în materie de protecţia mediului. Degeaba investim în mediu, dacă mentalitatea nu se schimbă. Dacă mergem pe toate râurile, nu există unul să nu fie plin de pet-uri. Dar educaţia ecologică înseamnă dragostea faţă de natură. Caraş-Severinul este un judeţul care ocupă locul doi în ţară, după Delta Dunării, cu cele mai multe arii protejate. Ori aceste arii protejate nu se pot întreţine dacă nu există o conştientizare din partea populaţiei că ele trebuie să existe şi trebuie să se desfăşoare în perimetrele definite de lege. Din acest punct de vedere vizăm în principal Parcul Naţional Cheile Nerei şi Parcul Naţional Semenic, dar şi arii protejate din Serbia, pentru că o parte din activitatea noastră se desfăşoară transfrontalier.

Una peste alta, rezultatul acestei activităţi de educaţie ecologică, a celor tineri, este ca mai târziu, într-un an doi, să ne recrutăm reursa umană de bază, adică nişte agenţi ecologici voluntari care să ştie să preceapă fenomenele de mediu, să ştie care sunt cele mai relevante, care sunt de amploare şi să facă nişte documente de monitorizare a acestora. Asta ar însemna ca ei să funcţioneze ca nişte senzori,  în Sudul Banatului şi, dincolo, în Serbia, prin care să avem la un moment dat o imagine a stării mediului şi să monitorizăm permanent acţiunile de agresiune împotriva naturii”, spune Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera, care recunoaşte că majoritatea celor care se implică în activităţile de voluntariat ale Grupului sunt elevii de la liceele cărăşene, adulţi nefiind foarte dornici să dea o mână de ajutor. “Din păcate celor mai mulţi le place doar să vorbească, dar dacă îi chemi să se implice activ dau din colţ în colţ”, spune Popovici Sturza.

Voluntari “profesionişti”, cu contract şi fişa postului

Tinerii care devin voluntari ai GEC Nera, nu o fac de pe o zi pe alta sau cum spune preşedintele organizaţiei, “nu trag pe ei un tricou şi sunt voluntari”. Programul de pregătire este unul amplu şi extrem de serios.

“Facem un training, în perioada decembrie-aprilie, pentru că nu pot să-l iei de mâna şi să-i spui, gata eşti voluntar la Gec Natura. În general, dintre cei care intră în programul de pregătire, după această perioadă mai rămân doar jumătate. Am avut anul acesta  80, au mai rămas vreo patruzeci şi ceva. Când vine primăvara, începem traseele de monitorizare, fie că mergem pe Dunăre, fie că mergem în localităţile din zonă. Le explicăm pe viu care sunt fenomenele pe care trebuie să le urmărească şi le dăm exemple în teren. Fiecare participă la cel puţin 10 monitorizări pe care le facem, după care au o perioadă în care continuă individual. Ei devin ochii şi urechile noastre în localităţile lor sau în împrejurimi. Vin în fiecare lună, şi spun uite asta s-a întâmplat. Cei care ajung să fie voluntari, încep să înţeleagă ce vrem şi nu mai notifică o grămăjoară de PET-uri, ci caută fenomenele periculoase şi cu adevărat importante. Totul se face în baza unui contract de voluntariat pentru că pe proiectele europene pe care le desfăşurăm se cere un management al voluntarului. Dacă spui că ai 40 de voluntari, trebui să dovedeşti. Avem nişte contracte de voluntariat, aproape ca un contract de muncă, foarte puţin simplificate, cu fişa postului, cu evaluare lunară. Informaţiile care vin de la ei, noi le procesăm, cele care sunt importante şi care ne arată că fenomenele sunt de durată, de mai mulţi ani, sunt relevante, facem un raport care merge şi la presă, ajunge pe masa miniştrilor şi a autorităţile europene. Ei pot deveni nişte vectori de comportament în comunităţile în care trăiesc”, susţine preşedintele Popovici Sturza.

Zeci de memorii către autorităţi, nicio rezolvare

Liderul ecologiştilor cărăşeni spune că zona este una extrem de fierbinte cu multe probleme de mediu. Poluare cu steril la Moldova Nouă, radiaţii de uraniu provenite din depozitele din zona Ciudanoviţa, tăieri de arbori în zonele protejate, construcţii ilegale ridicate pe malurile Dunării sau a altor râuri din zonă, etc.

După 24 de ani de activitate a ajuns la concluzia că de la autorităţi nu mai poate avea nicio aşteptare. Ne dă exemplul de la Moldova Nouă, acolo unde există o haldă imensă de steril, rămasă în urma prelucrarii minereului de cupru extras de Moldomin. Din 2007, Intreprinderea minieră a intrat în lichidare şi nimeni nu s-a mai ocupat de această problemă. Tone întregi de praf  sunt ridicate zilnic peste întreaga zonă.  GEC Nera a semnalat problema de zeci de ori, însă niciodată s-au luat măsuri.

 “Chiar dacă noi facem o activitate profesionistă, din păcate, în afară de a menţine problemele de mediu în spaţiu public, mare lucru nu am reuşit să rezolvăm tocmai din cauza slabei implicări a autorităţilor. De exemplu, în cazul poluării de la Moldova Nouă, de zece ani trimitem memorii şi rapoarte pe masa miniştrilor de mediu şi degeaba. Nu s-a luat nicio măsură, ba dimpotrivă se fac tot felul de şmecherii, de tertipuri ca să nu se rezolve problema şi iată că în luna iulie a acestui an, Curtea de Justiţie a Comisiei Europene s-a implicat şi printr-un infrigement îi spune Statului Român că este vinovat şi are un an să rezolve problema”, spune Popovici.

Liderul GEC Nera speră că problemele de mediu se vor rezolva atunci când tinerii pe care îi pregăteşte vor avea un cuvânt de spus în comunităţile lor şi vor reuşi să schimbe metalitatea românilor.