Ministerul Mediului propune împuşcarea a 1.691 de animale protejate prin lege: 552 de urşi, 657 de lupi şi 482 de pisici sălbatice. ONG-urile cer modificarea Ordinului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO ARHIVĂ
FOTO ARHIVĂ

Mai multe organizaţii de mediu sunt indignate de noul ordin al Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind numărul de animale sălbatice care  pot fi împuşcate.

Printre ONG-urile care contestă cotele se află WWF România, Milvus Grup, ACDB, ProParc şi Federaţia Coaliţia Natura 2000. Reprezentanţii WWF susţin că studiile de specialitate realizate arată că deşi estimările efectivelor de animale sălbatice nu corespund cu realitatea, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor continuă să ignore experţii în conservare pe care îi consultă, legislaţia europeană aflată în vigoare şi cauzele reale ale problemelor.

Într-un comunicat de presă aceştia susţin că autorităţile nu propun nicio alternativă la vânătoare, cum ar fi implementarea de măsuri de prevenire a conflictelor cu animalele sălbatice, câini la stână, garduri electrice, repelente etc.

“Ordinul ministerial este în dezbatere publică până la sfârşitul acestei săptămâni, pe 30 septembrie, şi propune împuşcarea a 552 de urşi, 657 de lupi şi 482 de pisici sălbatice. Cotele sunt propuse în condiţiile în care ministerul acceptă parţial argumentarea celor care au făcut studiul - un colectiv al facultăţii Transilvania din Braşov, adică doar pentru urşi, lupi şi pisici sălbatice. Acelaşi studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deşi nu se oferă vreo explicaţie în acest sens.

WWF România a arătat că un sistem de raportare şi administrare în care vânătorii numără, gestionează, împuşcă şi fac profit de pe urma animalelor sălbatice va genera erori grave, având în vedere că toate pârghiile de control se concentrează în mâna celor care au şi un interes direct.  
“Observaţiile noastre din teren au arătat că estimările gestionarilor de fonduri cinegetice sunt mult supraevaluate. Mai mult, odată confruntate estimările oficiale cu cele realizate de WWF, mai multe fonduri de vânătoare şi-au redus dramatic efectivele raportate, în unele cazuri ajungând la cifre de cinci ori mai mici decât cele raportate iniţial.
În anul 2014, WWF-România şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) au arătat că rata de creştere cu 10% a ursului brun în Maramureş este neobişnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, ţara cu cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei de urs brun în ultimii ani – 4.7%. Observaţia cifrelor oficiale din judeţele Vrancea şi Harghita ne-au indicat cifre de creştere cu 50% mai mari decât oriunde în lume, deşi calitatea habitatului nu este cumparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părţi al Europei, arată organizaţiile de mediu”, se arată în comunicatul semnat de reprezentanţii WWF România, Milvus Grup, ACDB

Cotele cresc de la an la an

Csibi Magor, preşedintele WWF România speră ca Ministerul să accepte o discuţie şi să nu pună în aplicare ordinul fără modificările cerute.

“Sperăm că avem şanse, având în vedere că proiectul este în dezbatere publică. Noi sperăm ca românii să fie de partea noastră şi cel puţin ministerul să deschidă o dezbatere pe acest subiect. Pentru că până acum, dacă urmărim ce s-a întâmplat, în fiecare an a apărut un astfel de studiu se mai modificau nişte date pe ici pe colo şi se aproba o cotă din ce în ce mai mare. În fiecare an cotele cresc. Deşi cei de la minister susţin că datele sunt exacte, nu înţelegem de ce în cazul celor trei specii: lup, urs şi pisică sălbatecă au acceptat, iar în cazul râsului nu au acceptat studiul. Ori e, ori nu e corect studiu! Nu înţelegem argumentarea, pur şi simplu cum  nu înţelegem cum se aiau aceste decizii.” A declarat Csibi Magor, preşedintele WWF România.

WWF  România, ACDB şi Grupul Milvus solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor revizuirea cotelor şi identificarea fără întârziere a soluţiilor alternative de a gestiona eventualele conflicte între speciile sălbatice şi comunităţile locale.
 
“Ursul, lupul, râsul şi pisica sălbatică sunt protejate prin lege, nu doar la nivel naţional, ci european, prin directiva Habitate. Deşi această lege prevede clar că aprobarea cotelor de derogare se poate face doar dacă sunt prezentate soluţii alternative, studiul prezintă vânătoarea ca unica soluţie de reducere a pagubelor. Pentru a continua vânarea carnivorelor mari şi după aderarea noastră la Uniunea Europeană s-au invocat mereu pagubele produse de aceste animale. Cu toate că vânătoarea nu rezolvă această problemă, nivelul pagubelor raportate tot de vânători creşte de la an la an pentru a justifica decimarea tot mai agresivă a carnivorelor mari.
În acest fel autorităţile tratează doar simptomele, dar ignoră cauzele reale ale problemelor, ca despăduririle, lipsa unui sistem de compensaţii eficiente în cazul pagubelor produse de aceste specii, lipsa de securizare a comunităţilor locale sau absenţa unei strategii pentru carnivorele mari din pădurile României”, susţin reperezentanţii organizaţiilor de mediu.
 

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite