VIDEO Cum arată în interior minele de sare de la Slănic. Călătorie virtuală 3D în inima Pământului

Turiştii sunt urcaţi într-un vagon, iar prin lentilele unor ochelari 3D VR călătoresc într-o mină veche de sare

O călătorie virtuală în minele de sare de la sfârşit de secol XVIII este posibilă, începând de joi, 15 martie, la Muzeul Sării din oraşul prahovean Slănic. Cu ajutorul unor echelari 3D VR, turiştii coboară câteva sute de metri sub pământ şi participă alături de vechii ocnaşi la exploatarea aurului alb.

Conceptul este unic în România şi a fost inspirat după un proiect similar realizat în Franţa într-o veche ocnă de cărbune.

Amenajarea Muzeului Sării de la Slănic a costat 150.000 de lei, fonduri de la Consiliul Judeţean, iar cea mai mare parte a banilor, adică 80.000 de lei a fost alocată pentru filmul 3D VR, realizat de o societate privată din Iaşi.

Călătoria virtuală durează puţin pste cinci minute. Turiştii sunt aşezaţi într-un vagonet similar cu cel cu care minerii de altă dată intrau în salină. Prin lentilele unor ochelari 3D VR, fiecare vizitator are impresia că intră în mină, mai întâi într-un puţ de exploatare din anii 1600 pentru ca, trecând prin mai multe galerii, fiecare dedicată unei anumite epoci, să afle cum a evoluat de-a lungul timpului exploatarea sării în România.

În timpul călătoriei virtuale, turiştii au parte de senzaţii tari produse cu ajutorul efectelor speciale, de la explozii controlate pentru distrugerea unui perete imens de sare şi până la o simulare de accident care îţi dă impresia că şinele de cale ferată s-au terminat brusc, iar vagonul se prăbuşeşte în apă.

Muzeul Sării prezintă uneltele rudimentare folosite la începutul exploatării de sare FOTO Diana Frîncu

”Călătoria virtuală are menirea să prezinte evoluţia metodelor de exploatare a sării din această localitate. De la crivac, o instalaţie din scripeţi acţionaţi de patru perechi de cai ce se învârt în jurul unui tambur montat la suprafaţa minei şi cu ajutorul căruia se scoteau la suprafaţă bolovanii de sare până la haveză, utliaj modern şi performant cu ajutorul căruia în prezent se ferăstruiesc pereţii minei. Gândiţi-vă că la începutul secolului al VII-lea, ocnaşii lucrau într-o mină adâncă de 100 de metri cu un diametru de aproximativ 60 de metri, iar blocurile de sare erau desprinse cu barosul şi şpiţul. Toată munca era făcută manual. Pe lângă aceşti ocnaşi erau şi cei care ajutau şi întreţineau iluminatul pentru că lumina în mină se realiza doar cu opaiţe şi lumânări de seu. Abia în jurul anului 1800 adâncimea ocnei a ajuns până la 140 de metri, pentru ca în prezent să depăşească 200 de metri”, a explicat Liviu Vintilă, ghidul Muzeului Sării de la Slănic.

Călătorie virtuală în mina de sare

Tot în acest tur virtual, însoţit şi de o prezentare audio, vizitatorii află că exploatarea de sare de la Slănic Prahova se realizează cel puţin de la 1685 de când datează primele documente care atestă că Mihai Cantacuzino cumpără o parte din moşia Slănicului cu intenţia de a deschide salina. Practic de aproape 400 de ani, Slănic oferă întregii ţări aurul alb, iar muntele de sare încă mai are resurse.

Crivacul, primul ”utliaj” folosit de ocnaşii în secolul al XVII-lea pentru a scoate sarea din inima pământului

”Zona aceasta a Slănicului are un zăcământ considerabil, în forma iniţială a unei boabe de fasole de cinci kilometri lungime şi doi kilometri lăţime, iar ca adâncime, sunt semne, în urma probelor geologice efectuate, că depăşeşte 350 de metri. Problema este de calitate a sării. Se pare că, pe măsură ce exploatarea merge în profunzime, sarea începe să fie din ce în ce mai închisă la culoare. Deci acea sare albă pe care o iubeşte industria alimentară este din ce în ce mai puţină. Dar să ştiţi că sarea dacă este albă nu este neapărat şi sănătoasă. Cea mai sănătoasă este cea din spectrul gri pentru că ea conţine şi argilă”, a declarat Liviu Vintilă.

Muzeul Sării se află în centrul oraşului Slănic din judeţul Prahova FOTO Diana Frîncu

Preţul unui bilet pentru vizitarea Muzeului Sării este 5 lei şi include atât călătoria virtuală 3D VR, dar şi accesul la masa interactivă, realizată pe baza tehnologiei Realităţii Adăugate şi Kinetice ce oferă informaţii despre sare, unelte şi materiale folosite în extragerea acesteia.