Minunăţiile unui colţ de natură al României foarte puţin cunoscut: muntele Roşu, varianta sălbatică a Bucegilor

Minunăţiile unui colţ de natură al României foarte puţin cunoscut: muntele Roşu,
varianta sălbatică a Bucegilor

Cabana Ciucaş, vedere de pe vârful Zăganu - Muntele Roşu FOTO Diana Frîncu

În situaţia în care staţiunile de pe Valea Prahovei au devenit accesibile doar pentru cei care au suficient de multă răbdare să petreacă jumătate de zi în traficul de pe DN1, mulţi turişti au început să caute zone montane aproape de Capitală care să ofere cel puţin acelaşi spectacol al naturii ca şi Bucegii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai puţin cunoscută şi promovată, zona Măneciu-Cheia-Muntele Roşu poate deveni o alternativă la aglomeraţia din Sinaia-Buşteni, chiar dacă infrastructura hotelieră este mult inferioară faţă de ceea ce oferă Valea Prahovei.

Aflată la doar 130 de km de Bucureşti, staţiunea Cheia pare mai degrabă un refugiu al oamenilor cu stare, care şi-au putut permite vile de vacanţă, şi mai puţin o staţiune turistică ce poate oferi vizitatorilor confort, posibilităţi de agrement sau obiective istorice spectaculoase. Deşi potenţial există, în zona Ciucaş nu au fost amenajate pârtii pentru practicarea sporturilor de iarnă şi nici transport pe cablu. Există doar câteva trasee montane marcate, cu dificultate medie, care duc spre Vârful Ciucaş, Vârful Gropşoarele, Vârful Zăganu şi Tigăile Mari.

Ce poţi face la Cheia

Aceste informaţii oferite în special de broşurile turistice contrastează mult cu ceea ce poate oferi în realitate zona Cheia- Muntele Roşu şi în special masivul Ciucaş, este vorba despre un spectacol al naturii accesibil chiar şi pentru cei mai puţin antrenaţi. Ciucaşul este mai degrabă o zonă sălbatică, ţinută parcă în mod interesat ascunsă de turişti, dar care merită vizitată mai ales la începutul verii, atunci când rododendronul sau bujorelul de munte, cum este el cunoscut în zonă, înfloreşte şi oferă o privelişte unică.


Cabana Muntele Roşu, punctul de plecare către rezervaţia de rododenrdron de pe Muntele Roşu FOTO Diana Frîncu

Punctul de atracţie al zonei este fără îndoială Vârful Zăganu cu o altitudine de 1.871 metri. Aici, pe versanţii orientaţi spre răsărit, există o rezervaţie de rododendron, numit popular bujorel de munte sau smârdar. Practic, de la începutul lunii iunie, timp de cel mult două săptămâni, Zăganu este acoperit de o pătură roşie de flori.

Din păcate, este nevoie de mult noroc sau de informaţii sigure de la localnici care să anunţe momentul prielnic să prindeţi bujorelul înflorit în toată splendoarea sa.


Rododendronul de pe Muntele Roşu  a înflorit. Îl puteţi prinde în toată splendoarea doar până la finele lunii iunie FOTO Diana Frîncu

De regulă, înfloreşte în prima parte a lunii iunie, iar spre 15 ale lunii deja floarea este trecută. Chiar dacă tentaţia este mare, trebuie să vă abţineţi şi să nu rupeţi nicio floare. Bujorelul de munte este monument al naturii şi este protejat de lege, iar amenda este de 3.000 de lei.

Cum ajungem la rezervaţia de rododendron

Accesul spre Vârful Zăganu din masivul Ciucaş se face din DN1A. Pe sensul de mers Ploieşti-Braşov, se merge până la ieşirea din Cheia până când, din drumul principal, se desprinde la dreapta un drum secundar, ascuns de  pădure. Virajul la dreapta se face din scurt, astfel că trebuie să urmăriţi cu atenţie indicatorul pe care scrie spre Muntele Roşu.

Urmăriţi triunghiul roşu pentru a ajunge la rezervaţia de rododendron FOTO Diana Frîncu

Şoseaua către cabana Muntele Roşu are aproximativ 3 kilometri şi este un drum de coastă cu multe serpentine, prin pădure, dar este recent asfaltat, astfel că nu este nevoie de un autoturism cu tracţiune 4x4. Cu maşina nu puteţi urca decât până la cabană sau câteva sute de metri mai sus până la sediul Salvamont.

Trasee montane

Către vârful Zăganu accesul se face doar pe jos, pornind din dreapta cabanei Muntele Roşu (1280 m altitudine), pe traseul marcat cu triunghi roşu. Deşi pe indicatoare este menţionat un traseu de nivel uşor (4 kilometri) care se parcurge într-o oră şi jumătate, este bine să dublaţi timpul, asta în cazul în care nu sunteţi un montaniard cu experienţă sau un sportiv obişnuit cu efortul.

Deşi în prima parte a traseului sunt mai multe poteci formate de turişti sau de viituri, este de preferat să o urmaţi pe cea unde sunt montate indicatoarele, chiar dacă este puţin mai lungă şi o să vă dea impresia că ocoliţi mult. Pe drumul trasat, accesul este mult mai lejer. Este de fapt o potecă prin pădure, cu trepte naturale formate din rădăcinile brazilor şi în plus este umbră şi răcoare.


Prima parte a traseului este mai abruptă, dar nu are un grad de dificultate mare FOTO Diana Frîncu

Odată ce aţi scăpat de prima ascensiune care ţine până în dreptul staţiei seismice (o construcţie mică ce seamănă cu turla unei biserici ortodoxe), drumul către vârf devine mult mai uşor pentru că panta este mult mai domoală şi deja peisajul devine spectaculos şi vă face să uitaţi de oboseală.

Nu este un traseu de creastă, nu este nevoie de căţărare, de echipament sofisticat pentru că pur şi simplu se merge pe potecă de munte. Diferenţa de nivel de la cabana şi până în vârful Muntele Roşu este de aproximativ 600 de metri, iar mai bine de jumătate de traseu se face în gol alpin.

Din Vârful Zăganu peisajul este spectaculos. În zilele senine, dar nu caniculare, se pot vedea casele din Vama Buzăului şi Întorsura Buzăului, comune din judeţul Braşov, respectiv Covasna.

Cum se ajunge pe jos la Cabana Ciucaş

Dacă vă simţiţi în stare, puteţi continua traseul de la Vârful Muntele Roşu spre Cabana Ciucaş, pe care o s-o tot vedeţi în partea stângă în drum spre rezervaţia de rododendron.  Din punctul  „La Rascruce“ urmaţi marcajul cruce roşie până la Gropşoare. Mai departe, pe poteca din pădure, se ajunge la Cabana Ciucaş, recent renovată. Dacă nu doriţi să înnoptaţi aici, vă puteţi întoarce pe jos, urmând marcajul banda galbenă, pe drumul forestier până la poiana de lângă cabana Muntele Roşu.

Ciobanii, una dintre puţinele surse de infromare din zona Muntele Roşu FOTO Diana Frîncu

Traseul  Cabana Muntele Roşu (1.280m) – Vârful Muntele Roşu (1.765m)  cu rezervaţia de rododendron – Vârful Gropşoarele (1.833m)– Şaua Gropşoarele (1.663m) – Cabana Ciucaş (1.595m) – Valea Pârâului Roşu – Cabana Muntele Roşu este un drum de o zi pentru neiniţiaţi şi de cel mult şase ore pentru turiştii obişnuiţi cu muntele.

Alte trasee în masivul Ciucaş

Pasul Bratocea (1.268m) – Culmea Bratocea – Şaua Tigăilor (1.745m) – Vârful Ciucaş (1.954m) – Tigăile Mari – Valea Tigăile – Şaua Tigăilor – Culmea Bratocea – Pasul Bratocea
Durata: 7 – 8 ore pentru iniţiaţi, urmăriţi marcajul cu banda roşie până la Cabana Ciucaş şi de aici urmăriţi crucea roşie. Este un traseu mai dificil care porneşte din DN1 A, la o distanţă de 10 kilometri de Cheia.
Cabana Ciucas (1.595m) – Şaua Tigăilor (1.745m) – Valea Babarunca – Cabana Babarunca (908m)
Durata: 3 – 4 ore
Este un traseu de dificultate mică, prin pădure şi poieni, iar în cea mai mare parte se coboară pe drum forestier. Cabana Babarunca se află la limita dintre judeţele Prahova şi Braşov, iar aici, se pare că în timpuri demult apuse, a locuit una dintre cele mai bătrâne femei din zonă, considerată cea mai înţeleaptă, căreia localnicii îi spuneau Baba lui Runca.


Vârful Zăganul, perfect pentru sporturi extreme FOTO Diana Frîncu

Cabana Muntele Roşu – Valea Pârâul Roşu – Fântâna Nicolae Ioan sau Trei Izvoare – Cabana Ciucaş. Durata traseului este de aproximativ 5 ore, are dificultate medie, ceva mai dificil pe ultima porţiune. Se porneşte de la Cabana Muntele Roşu urmând traseul banda galbenă.

Ce trebuie să mai aveţi în rucsac pentru o zi pe Muntele Roşu

Înainte să plecaţi la drum spre Vârful Zăganu, unde, pe versantul sudic, se află mai bine de trei hectare de rododendron, este bine să aveţi la voi cel puţin un litru şi jumătate de apă de persoană pentru că este posibil să găsiţi cabana Muntele Roşu închisă, iar în zonă alte surse de apă sau magaznie nu veţi găsi. În plus, salvamontiştii recomandă ca, înainte de ascensiune să vă alimentaţi bine cu hrană consistentă (carbohidraţi), iar din rucsac să nu vă lipsească ceva dulce, un baton de ciocolată, dropsuri sau, pentru pretenţioşi, batoane energizante pe care le găsiţi în magazinele destinate echipamentelor sportive. N-ar fi rău ca într-unul din bidoanele pentru apă să aveţi ceai îndulcit.

O altă informaţie importantă este aceea că munţii Ciucaş sunt recunoscuţi ca fiind cei mai nărăvaşi atunci când vine vorba despre vreme. Instabilitatea este atât de mare că nu ştii niciodată dacă peste o jumătate de oră o să plouă sau o să ardă soarele. Pur şi simplu vremea se schimbă văzând cu ochii, aşa că este bine să fiţi pregătiţi cu o pelerină de ploaie, cu tricou de schimb şi neapărat cu o şapcă sau pălărie care să vă protejeze de soare. În plus, fiind o zonă cu vegetaţie abundentă, cei alergici la polen sau la înţepăturile de insecte, este indicat să aibă şi un unguent sau alte medicamente specifice.

Vremea este capricioasă pe Muntele Roşu, aşa că în rucsac trebuie să aveţi o pelerină de ploaie FOTO Diana Frîncu

Pe traseele montane din masivul Ciucaş semnalul telefonic este foarte slab şi există probleme de comunicare chiar şi atunci când apelaţi numărul de urgenţă 0Salvamont, la care răspunde dispeceratul echipelor de salvatori. Dacă aveţi o urgenţă şi nu reuşiţi să contactaţi telefonic salvamontiştii, este bine să cunoaşteţi câteva trucuri care vă pot salva viaţa.

Semnalul internaţional de urgenţă în munţi este: 6 semnale acustice sau luminoase pe minut (un semnal la 10 secunde) după care urmeaza un minut pauza. De aceea alte două obiecte sunt obligatorii în bagaj: o lanternă şi un fluier (nu trompetă, pentru că zgomotul acesteia poate fi confundat cu cel al păsărilor)
Dacă nu aveţi aşa ceva în rucsac, atunci puteţi înălţa sau flutura un obiect de îmbrăcămite colorat şi rămâneţi pe loc.

Unde ne cazăm

Pentru cei care doresc să rămână mai multe zile în zona Cheia, pentru a face cât mai multe trasee montane, ideal pentru cazare sunt cele două mari complexe turistice Ciucaş şi Muntele Roşu. Dacă la Muntele Roşu se poate ajunge uşor cu maşina până la poarta cabanei, la cabana Ciucaş lucrurile se complică puţin, pentru că aici este nevoie de o maşină cu tracţiune 4x4 pentru ultima porţiune de drum.

Accesul spre cabană se face pe un drum forestier care se bifurca din DN1A Ploiesti-Brasov, putin mai sus de Staţiunea Cheia în direcţia Săcele – Braşov, lângă Fabrica de apă. În prima parte, drumul forestier parcurge firul Vaii Berii şi urmeaza aproximativ traseul turistic cu marcaj cruce albastră. În ultima parte, drumul are o dificultate mai mare, apar serpentinele şi pante abrupte care pot face din acest drum o adevarata aventura off-road, pentru cine este pasionat de aşa ceva.


Spectacolul rododendronului înflorit merită orice efort  Foto Diana Frîncu

Dacă nu aveţi un mjloc de transport puternic, puteţi parca maşina în locul special amenajat, la baza Văii Berii şi de aici urcaţi pe jos, cu bicileta sau cereţi ajutorul celor de la cabană care vă pot transporta cu maşinile lor, contra cost, evident. Preţul este de 15 lei de persoană.

Evident, vă puteţi caza şi la alte pensiuni din staţiunea Cheia. Preţurile sunt mult sub cele din zona staţiunilor de pe Valea Prahovei, între 80 de lei şi 250 de lei camera cu patru şi chiar şase paturi sau în zonele de campare „la liber“, pe marginea DN1 A, la intrare în staţiune.

Important de ştiut este că, în ultima perioadă, a fost semnalate aproape în fiecare noapte prezenţa unor ursoaice cu pui care au şi atacat şi gospodăriile localnicilor. De regulă, în campingul din Cheia se doarme la rulotă, iar dacă aveţi doar cort, este bie ca cel puţin o persoană să stea de pază peste noapte cu foc aprins.

Cum ajungem la Cheia

Bucureşti- Ploieşti- Blejoi-Vălenii de Munte – comuna Măneciu –sat Cheia, pe DN1 A, pe sensul  Ploieşti – Săcele (Bv), drum de 2 ore în condiţii de trafic normal.

Braşov-Săcele pe DN1 A - Cheia, drum de o oră şi jumătate.

Buzău – Mizil- Urlaţi- Blejoi pe drumul E 577, iar din Blejoi – Vălenii de Munte- Măneciu, pe DN1 A

DN1 A este mult mai liber decât DN1, cu menţiunea că în timpul săptămânii, chiar şi în timpul zilei, puteţi întâlni coloane de TIR-uri. Acestea nu au voie însă să circule pe DN1A în zilele de weekend.

 

 

 

 

citeste totul despre: