Faţa uitată a „Republicii de la Ploieşti“. Cum relata presa vremii momentul dezvelirii Statuii Libertăţii:„...fu iluminaţiune“

Statuia Libertăţii din Ploieşti a fost mutată din locul unde a fost amplasată la sfîrşitul secolului al XIX-lea. În prezent se află în sensul giratoriu din faţa catedralei Sf.Ioan Botezătorul FOTO Dana Mihai

Statuia Libertăţii din Ploieşti, inaugurată cu mare fast în anul 1881, este unul dintre cele mai vechi monumente din oraş şi totodată un reper istoric al cărui simbol este uitat sau ignorat astăzi.

Statuia ”Libertatea” a fost realizată la dorinţa lui Constantin T. Grigorescu, primar al Ploieştilor care a condus destinele urbei în două mandate în perioada 4 mai 1866 – 6 mai1869 şi Iunie 1877 – Februarie 1883. Istoria consemnează că C.T. Grigorescu este unul dintre cei mai apreciaţi edili ai Ploieştiului, supranumit în epocă ”Incoruptibilul”, apreciat îndeosebi pentru ce a lăsat ploieştenilor, printre altele, un spital şi trei şcoli.

Dincolo de realizările administrative, liberalul radical C.T. Grigorescu a fost implicat în viaţa politică tulbure din perioada alegerilor din martie 1869, când Ploieştiul devenise un pol al revoltelor împotriva conservatorilor. Momentul alegerilor din 1869 este marcat - nu doar la Ploieşti -  de o serie de zvonuri şi conspiraţii, când cele două tabere politice se acuzau reciproc că se folosesc de metode nelegale pentru a influenţa alegătorii. Rezultatul primelor alegeri care au loc în baza Legii Electorale din 1866 nemulţumeşte formaţiunile politice aflate în cursa electorală şi este ironizat de gazetarii din epocă.

Tensiunile politice culminează câteva luni cu mişcările antidinastice care se concretizează doar la Ploieşti, eveniment istoric menţionat de cronicari drept ”Republica de la Ploieşti”. Planul ”revoluţionarilor”, conduşi din umbră de liberalii radicali C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu, era să ocupe principalele instutuţii (armata, telegraful, prefectura) şi, evident, detronarea principelui Carol. Evenimentul din noaptea de 7 spre 8 august 1870 este apreciat drept un eşec, dar spiritul civic al ploieştenilor şi dorinţa lor de a lupta pentru libertate şi drepturi democratice nu a fost trecut cu vederea.

Capii revoltei de la Ploieşti au fost arestaţi şi judecaţi la Târgovişte, dar au fost achitaţi, decizia instanţei fiind considerată de liderii politici liberali drept o victorie.

Sub titlul ”Verdictul dela Târgovişte şi Ţara”, Dimitre Brătianu publică în ”Românul” în data de 21 octombrie 1870 un apel prin care anunţă că va dona ”una sută galbeni” pentru edificarea unui ”templu al conştiinţei, un edificiu destinat Curţii de juraţi, în comemorarea măreţului act săvârşit acolo la 17 octombire 1870”. Totodată Brătianu cere iniţierea unei ”subscripţiuni naţionale” pentru a aduna fondurile necesare realizării monumentului. Nici Ploieştiul nu este uitat. În acelaşi ziar se cere iniţierea unei subscripţii pentru a se oferi o medalie comemorativă oraşului care ”a ţinut ridicat stindarul libertăţii şi al legalităţii şi a scăpat astfel demnitatea naţiunii române”, consemnează Mihail Sevastos în ”Monografia oraşului Ploieşti”.

”Din contopirea acestor inţiative s-a născut planul ridicării unei statui în inima Ploieştilor – acolo unde cetăţenii au purtat luptele pentru libertăţile publice”, scrie Mihail Sevastos.

Totuşi se pare că însuşi primarul C.T. Grigorescu ar fi fost cel care a tras sforile ca monumentul să fie ridicat la Ploieşti şi nu la Târgovişte. Statuia Libertăţii, turnată în bronz galvanizat, a fost comandată la Paris. Are o înălţime de 3,5 metri şi o reprezintă pe zeiţa Minerva, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în cea stângă un pergament pe care este scris „Constituţiunea şi legea electorală”.

”Poporul umplea stradele cetăţii”

Dezvelirea statuii, în data de duminică, 21 iunie 1881, a fost marcată cu fast în tot oraşul, iar la eveniment au fost invitaţi oaspeţi de seamă de la Bucureşti, dar şi din localităţile judeţului. Presa vremii, citată de Mihail Sevastos în ”Monografia oraşului Ploieşti”, consemna că toată suflarea urbei era prezentă în Piaţa Unirii pentru a asista la momentul istoric al dezvelirii monumentului dedicat libertăţii.

”În ziua de duminică 21 iunie poporul umplea stradele cetăţii… Pretutindeni veselie, pretutindeni mişcare şi poporaţiune de toate clasele, în vestminte de sărbătoare se îndrepta spre Piaţa Unirii. Pe la 9 ore piaţa era plină, ferestrele şi balcoanele de la casele din giuru-i înţesate de doamne şi chiar coperişurile acoperite de bărbaţi. De la orele 8 dimineaţa garda naţională se înşirase pe ambele părţi ale străzilor care duc de la gară spre primărie”.La ora 10 dimineaţa au fost întâmpinaţi la gară oaspeţii de la Bucureşti care au fost conduşi apoi de către Comitetul Serbării la palatul Primăriei. În faţa clădirii se formase deja un cortegiu compus dintr-un battalion de gardă, delegaţii satelor din Prahova şi la urmă comitetul de invitaţi. Acest cortegiu s-a îndreptat spre Piaţa Unirii unde fusese amenajat ”un umbrar de verdeaţă pentru doamne”, dar şi o estradă pentru oficierea unei slujbe religioase.

Evident au fost citite discursuri ale oamenilor politici importanţi ai vremii. Printre aceştia au fost Radu Pătârlăgeanu, deputat de Prahova, dar şi I. Romanescu, directorul liceului şi preotul N.Ioachimescu. Lideri politici de la Bucureşti nu au fost prezenţi la evenimentul dezvelirii monumentului de la Ploieşti. I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti au trimis discursuri citite de fruntaşii oraşului. Unul dintre cele mai emoţionante gesturi făcute la inaugurarea statuii este de departe darul oferit de către o doamnă pe nume Sevasti G.Radovici, reprezentanta mamelor din Ploieşti.

C.T. Grigorescu, primarul Ploieştilor în perioada 4.05.1866 – 06.05.1869 şi Iunie 1877 – Februarie 1883, cel care a tras sforile pentru ca statuia Libertăţii să fie realizată la Ploieşti şi nu la Târgovişte FOTO RepublicaPloiesti.net

Aceasta a înmânat o coroană din flori pe care scria ”Mamele ploeştene oferă această coroană, voind să arate că aşa vor creşte pe copii lor”. Cununa din flori a fost aşezată pe mâna statuii în care se afla lancea.

Ziua de 21 iunie 1881 a fost marcată, seara târziu, cu petreceri de stradă, iar centrul atenţiei a fost evident statuia Libertăţii care era luminată de lampioane.

”Iar finitul acestei măreţe serbări se termină printr-un foc de artificii foarte frumoase (…) fu iluminaţiune: piaţa şi statuia libertăţii străluceau de multiple lampioane”, citează Mihail Sevastos presa vremii în ”Monografia oraşului Ploieşti”.