Cum sunt pedepsite în România mamele care îşi omoară copiii nou-născuţi
0
În România, mama care îşi omoară copilul nou-născut nu este tratată ca un criminal de rând, legiuitorul considerând că gestul, oricât de înfiorător ar fi, trebuie apreciat în contextul unei tulburări de moment. Aşadar, Noul Cod Penal, în vigoare din februarie 2014, separă omorul în toate formele sale, de infracţiunea prevăzută de articolul 200, uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă.
Chiar dacă vorbim despre o faptă săvârşită cu violenţă urmată de suprimarea vieţii unei fiinţe umane, cazul mamei care îşi omoară copilul nou-născut nu este pedepsit ca un omor calificat. Astfel, în acest ultim caz, al pruncuciderii, limita maximă de pedeapsă este de cinci ani de închisoare, în timp ce în cazul omorului calificat, pedeapsa maximă poate ajunge până la 20, 25 de ani sau chiar detenţie pe viaţă.
Astfel, conform aritcolului 200 din Codului Penal, “uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Lovirea nou-născutului de către mamă beneficiază de aceeaşi clemenţă
Legiuitorul a păstrat aceeaşi atitudine de îngăduinţă şi în cazul vătămării corporale sau al lovirilor cauzatoare de moarte provocate de mamă nou-născutului, pedeapsa în astfel de situaţii fiind de maximum trei ani de închisoare.
“Dacă faptele prevăzute în art. 193-195 (lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală şi lovituri cauzatoare de moarte n.r.) sunt săvârşite asupra copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună şi, respectiv, 3 ani”.
Aceste diferenţieri între cele două fapte, omorul şi pruncuciderea, au la bază date medicale conform cărora o femeie poate suferi de o tulburare psihotică imediat după naştere, astfel că judecata ei poate fi afectată în primele ore după ce a adus pe lume un copil. Acesta este motivul pentru care unei mame criminale i se acordă circumstanţe atenuante, înţelegând că femeia a săvârşit fapta sub stăpânirea unei puternice emoţii sau tulburări.
Cazul Florica
Totuşi, articoul 200 din Codul Penal în vigoare a provocat o serie de neînţelegeri în instanţele de judecată, existând cazuri în care procurorul şi judecătorul nu au căzut de acord în ceea ce priveşte încadrarea faptei.
S-a întâmplat acest aspect în Prahova, unde timp de aproape un an dosarul unei femei din comuna Predal Sărari, acuzată că şi-a îngropat de viu copilul nou născut în closetul din spatele casei, s-a plimbat prin instanţele de judecată pentru că nimeni nu ştia de ce este vionvată femeia, ori de omor, ori de pruncucidere.
Dilema a fost provocată de raportul medicolegal, care a stabilit că Florica I. a avut discernământ atunci când a săvârşit fapta şi nu se afla în stare de tulburare psihică. În cele din urmă a fost luat în considerare articolul 200 din Codul Penal, iar femeia a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, pe tot parcursul procesului Florica fiind judecată în stare de arest preventiv.
Se încarcă comentariile...
