Cele mai frumoase trasee de bicicletă din Prahova. În lung şi-n lat, pe două roţi, prin munţi şi podgorii

De la Ploieşti la Urlaţi, un traseu uşor şi frumos pe bicicletă. FOTO cyclingromania.ro

Vremea din ce în ce mai frumoasă este un bun motiv să scoateţi bicicletele din debara sau garaj şi să porniţi într-o aventură pe două roţi prin podgoriile şi munţii Prahovei. De la Ploieşti la Urlaţi şi de la Câmpina la Săcele sunt două trasee foarte frumoase şi uşor de făcut

Un traseu uşor, indicat inclusiv famiilor cu copii şi persoanelor cu mai puţină condiţie fizică pentru că se desfăşoară în cea mai mare parte pe asfalt, este Ploieşti – Plopu – Vărbila – Urlaţi, în frumoasele peisaje ale zonei Dealu Mare.

La o distanţă de aproape 90 de kilometri de Capitală, zona a fost descoperită deja, pe bicicletă, de numeroşi turişti români şi străini, care au rămas impresionaţi de sălbăticia peisajelor din renumita zonă viticolă şi frumuseţea conacelor şi mănăstirilor de pe traseu.

Plecarea este din Ploieşti spre Bucov, pe DN1B, Ploieşti – Buzău. După aproximativ 10 kilometri, trebuie să faceţi stânga, la indicatorul spre Plopu. La ieşirea din această comună, drumul urcă printr-o pădure frumoasă care vă va scoate în Vărbila.

Nu ar trebui să rataţi Mănăstirea Vărbila, un monument istoric de secol XVI, în care s-a închinat Mihai Viteazul. Ansamblul medieval al mănăstirii, monument istoric de categoria A şi unul dintre cele mai vechi aşezăminte religioase din Prahova.

După o bucată de drum în coborâre dinspre mănăstire, veţi găsi indicatorul spre Urlaţi. Un alt popas pe care merită să-l faceţi este la Mănăstirea Jercălăi, realizată din lemn.

Drumul va ajunge în scurt timp la Urlaţi, iar cel mai frumos şi cunoscut reper al zonei este Conacul Bellu. Este ascuns pe un deal, într-o frumoasă poieniţă, o mică bijuterie arhitectonică. De un alb imaculat, renovat complet şi plasat într-un cadru ce-ţi taie răsuflarea, este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească, construit în stil vechi românesc.

Pentru a vă întoarce spre Ploieşti puteţi urma ruta Urlaţi – Albeşti – Valea Călugărească – Ploieşti, traseul total având o lungime de aproximativ 74 de kilometri lungime, cu o diferenţă de nivel de 210 de metri.

Aventură pe un traseu sălbatic: Câmpina – Săcele – Braşov

Foarte la îndemână pasionaţilor de pedalat din Bucureşti, Ploieşti şi Braşov, traseul Câmpina – Valea Doftanei – Săcele – Braşov este, totodată, unul dintre cele mai sălbatice din zonă. Este şi motivul pentru care se adresează bicicliştilor cu ceva experienţă – mai mult de jumătate din traseu este pe urcare, pe drum neasfaltat – şi echipaţi cu MTB (mountainbike).

Pentru a vă bucura deplin de experienţa unei zile cu bicicleta, este recomandat ca, până la Câmpina, punctul de plecare, să veniţi cu trenul sau cu maşina. De aici, urmaţi DJ 102L, drumul spre Valea Doftanei, în lângul râului cu acelaşi nume, printre peisaje pitoreşti şi o răcoare ideală.

După aproximativ 15 kilometri străbătuţi pe drum asfaltat, ultimii desfăşuraţi pe serpentine ameţitoare, în curbe strânse, este cazul să faceţi primul popas, la Lacul Paltinu şi barajul cu acelaşi nume.

Cu albastrul lacului drept călăuză, după baraj, drumul vă poartă, cu multe suişuri şi coborâşuri în comuna Valea Doftanei, prin satele Trăisteni şi Teşila. Poziţionată pe zona Carpaţilor de Curbură, comuna este străjuită, la nord, de masivele Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare şi Unghia Mica. Liniştea care domneşte aici nu este tulburată decât de talăngile oilor, iar peisajele sunt pline de pajişti în care se moţează căpiţe de fân, gardurile cu uluce scunde şi case mici, cu muşcate în geam.

Aproape imediat după ieşirea din satul Trăisteni, partea de drum asfaltat a traseului se termină şi începe drumul auto nemodernizat, potrivit doar pentru maşini offroad şi, bineînţeles, MTB-uri.

Abia de aici începe adevărata aventură şi traseul spectaculos: traversarea pasului Predeluş, loc de unde izvorăşte Doftăniţa, numele pe care îl poartă Doftana până la intrarea în bazinetul Valea Neagră. Trecătoarea delimitează şi Munţii Baiului de Munţii Grohotiş.

Aproape imediat după încadrarea pe drumul forestier, drumul începe să urce constant şi, pe alocuri, este presărat de pâraie, şanţuri, noroaie, buşteni şi copaci doborâţi.

După câţiva kilometri, însă, în vârful Pasului Predeluş, la aproape 1.300 de metri, efortul este răsplătit. Din punctul de belverdere care se deschide larg puteţi admira cu peisaje incredibile. Următoarea răsplătă a naturii este o coborâre aproape continuă de peste 10 km, până la intersectia cu DN1A, Ploieşti – Cheia, sub barajul de la Săcele.

Din Săcele, unde puteţi face un binemeritat popas, şi până la Braşov au mai rămas doar 13 kilometri de drum pe şosea.

În total, traseul are aproximativ 80 de kilometri, parcurşi în ritm lejer şi veţi avea nevoie de o zi, cu tot cu popasuri pentru odihnă, hidratare, mâncare şi reglări ale bicicletei.

Pe aceeaşi temă

Argeşul intră în topul celor mai frumoase trasee de bicicletă cu provocatorul parcurs Dracula Bike. Într-un clasament al celor mai apreciate trasee pentru bikerii nu neapărat profesionişti, ultimul circuitul propus Dracula Bike Fest zona Arefu-Vidraru are şanse mari la podium.

Cele mai frumoase trasee de bicicletă din Mehedinţi. Prin Cazanele Mici, locul unde "Dunărea a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis". Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier propune mai multe trasee pentru cei care doresc să facă o plimbare cu bicicleta în mirifica zonă a Cazanelor Dunării.