Supravieţuitor al închisorii Piteşti: „Ştiţi ce mâncam toată ziua? Propria noastră salivă”

Supravieţuitor al
închisorii Piteşti: „Ştiţi ce mâncam toată ziua? Propria noastră salivă”

Sergiu Rizescu a stat un an şi două luni la închisoarea Piteşti FOTO: Denis Grigorescu

Sâmbătă, 21 aprilie s-a deschis expoziţia permanentă a Memorialului Închisoarea Piteşti. Foşti deţinuţi politici, oficiali şi sute de oameni au participat la eveniment. După slujba de pomenire a celor 10 tineri care au murit în cadrul Experimentului Piteşti, mai mulţi foşti deţinuţi politici, inclusiv supravieţuitori ai Experimentului Piteşti, au depănat amintiri teribile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Invitaţi speciali au fost Radu Preda, preşedinte executiv IICCMER, Alin Mureşan, director general IICCMER şi Sergiu Rizescu, preşedinte AFDPR Argeş şi foştii deţinuţi politici Ioan Nicolae Dumitru, Jacques Vasile Iamandi, Constantin Marta, Constantin Rodaş-unul dintre cei mai cunoscuţi supravieţuitori ai Fenomenului Piteşti, Ioan Chiriac-şi el supravieţuitor al Experimentului Piteşti. Constantin Rodaş (94 de ani), a fost arestat pentru prima dată în 1942, fiind condamnat la 15 ani muncă silnică pentru apartenenţa sa la Frăţiile de Cruce. Între 1944 – 1948 va fi arestat de mai multe ori. Constantin Rodas ajunge la Penitenciarul Piteşti în februarie 1951, unde devine una dintre victimele preferate ale lui Eugen Ţurcanu, din cauza refuzului "reeducării". Transferat la Gherla, îşi avertizează doi cunoscuţi să se ferească de reeducaţii de la Piteşti, motiv pentru care va fi torturat şi plimbat desfigurat prin penitenciar ca avertisment pentru ceilalţi deţinuţi.

Fost deţinut timp de un an şi două luni la închisoarea Piteşti, Sergiu Rizescu (86 de ani) a depănat câteva dintre amintirile din acea perioada teribilă. Acesta a fost arestat şi condamnat în 1952, la scurt timp după terminarea liceului, şi chiar dacă nu a trecut prin "reeducare", a fost victima bătăilor dure din anchete. „Primeam ceai de mălai, iar seara o jumătate de gamelă de arpacaş. Ştiţi ce mâncam toată ziua? Propria noastră salivă, pentru că stomacul trebuia să lucreze. Şi tatăl meu, care era preot, a fost închis aici. Ne-au furat tinereţea, dar nu ne-au furat credinţa. Ne făceam rugăciunea cu limba în cerul gurii”, a spus Sergiu Rizescu.

 

„Am fost lovit de Ţurcanu cu bocancul în piept de zeci de ori”

Constantin Rodaş şi Ioan Chiriac, supravieţuitori ai teribilului Experiment Piteşti FOTO: Denis Grigorescu

 

Ioan Chiriac a fost arestat de comunişti în 1949 pentru că făcea parte din organizaţia anticomunistă "Tineretul Regalist". A fost condamnat la doi ani şi trimis la penitenciarul Piteşti. A fost printre primele victime ale "reeducării" de aici şi a rememorat o parte dintre chinurile şi bătăile la care a fost supus de către torţionarul Eugen Ţurcanu. În urma refuzului de abandon al crezului anticomunist, Chiriac şi alţi deţinuţi au fost bătuţi şi trecuţi ulterior prin toate torturile care au caracterizat „fenomenul Piteşti”, fiind inclusiv martor la blasfemiile petrecute de Paşti, în 1950, dar şi la una dintre puţinele sinucideri care au avut loc în timpul acţiunii violente. „La un moment dat, i-am spus lui Ţurcanu să mai tacă din gură. Am fost bătut crunt de Ţurcanu. Într-o zi, m-a pus în celulă în genunchi cu mâinile la spate. M-a lovit cu bocancul în piept atât de tare de zeci de ori încât am crezut că îmi explodează abdomenul. M-a băut mult la tălpi. După ce unul dintre colegii noştri de detenţie s-a sinucis aruncându-se de la etaj, gardienii au pus plase de sârmă la fiecare etaj”, a rememorat Ioan Chiriac.

Deschiderea expoziţiei permanente a Memorialului Piteşti a atras sute de oameni

 

Deschiderea expoziţiei permanente de la fosta închisoare Piteşti vine după câţiva ani de cercetare şi planificare. Astfel, centrată pe tema Fenomenului Piteşti, expoziţia prezintă vizitatorului contextul în care s-a format generaţia ce s-a opus comunismului, dar şi perioada târzie a dictaturii, în care aceeaşi generaţie a fost aruncată cu aripile frânte, după ani de detenţie.Pentru prima dată, publicul va putea explora zone din fostul penitenciar închise până acum vizitării.

Timp de doi ani, între 1949 şi 1951, la Închisoarea Piteşti s-a desfăşurat "Experimentul Piteşti", considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est. Estimările totale referitoare la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1.000 şi 5.000 de persoane. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice ori fizice pe viaţă. Marele Alexandr Soljeniţîn - laureat al Premiului Nobel - considera că experimentul de la Pitesti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”.

În 2011, mai mulţi piteşteni conduşi de o tânără pasionată, Maria Axinte, au avut ideea de a înfiinţa Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti. Iar această fundaţie administrează de atunci partea din clădire ce a păstrat aspectul unei închisori.

 

citeste totul despre: