Cum pot fi sancţionaţi judecătorii pentru abateri disciplinare. Cazuri de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă

În cazul judecătorilor, pentru a se constata săvârşirea abaterii disciplinare, este necesară existenţa unei încălcări, din culpă, a unor norme legale. În plus, respectiva greşeală trebuie să fie evidentă, să aibă consecinţe grave şi să nu îşi găsească nicio justificare.

Articolul 98 alin. (1) teza I din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a reglementează aceste aspecte

„Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, iar respectarea dispoziţiilor de drept substanţial şi procedural, inclusiv a celor privind stabilirea taxelor judiciare de timbru, ca şi a principiului contradictorialităţii şi asigurarea garanţiilor procesuale ale părţilor în această materie reprezintă o îndatorire de serviciu. Neîndeplinirea acestei obligaţii poate să atragă răspunderea disciplinară, potrivit regimului disciplinar specific, stabilit prin statutul judecătorilor şi procurorilor, dacă în cauză sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii disciplinare”, explică avocatul Raluca Cîrstea, legal-land.ro.

 Ce fapte sunt considerate anbateri disciplinare

Potrivit articolului  99 din aceiaşi lege constituie abateri disciplinare: încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune. 

De asemena, tot aici intră şi efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile; absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili; neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează; nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii.

 Când se poate vorbi de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă

„În ceea ce priveşte fapta prevăzută de dispoziţiile art.99 lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, din interpretarea dispoziţiilor art. 99^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 rezultă că, pentru a se constata săvârşirea abaterii disciplinare, este necesară existenţa unei încălcări, din culpă, a unor norme legale, iar respectiva greşeală trebuie să fie evidentă, să aibă consecinţe grave şi să nu îşi găsească nicio justificare”m arată avocatul Raluca Cîrstea legal-land.ro, citînd din deciziea civilă a  Î.C.C.J, nr. 30 din  13 februarie 2017, www.scj.ro

Aceiaşi decizie arată că faptele constând în nerespectarea dispoziţiilor procedurale şi a celor speciale vizând taxele judiciare de timbru, relativ la modalitatea de determinare a cuantumului taxei judiciare de timbru şi aplicarea sancţiunii anulării unor cereri deduse judecăţii pentru motivul netimbrării, fără a asigura respectarea garanţiilor procedurale ale părţilor, în condiţiile în care au omis să pună în discuţia părţilor, în şedinţă publică, excepţia netimbrării, invocată din oficiu, încalcă principiul contradictorialităţii şi dreptul la apărare al părţilor şi se circumscriu laturii obiective a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004.

„De asemenea, în contextul în care faptele reproşate pârâţilor judecători constituie încălcări ale normelor de drept, având consecinţe asupra duratei procedurilor judiciare şi care aduc atingere drepturilor sau intereselor procesuale ale părţii căreia i-au fost anulate ca insuficient timbrate/netimbrate cererile deduse judecăţii, este îndeplinită şi condiţia referitoare la caracterul de gravitate.”, mai precizează acocatul Raluca Cîrstea, citând din decizia Î.C.C.J.

Ce sancţiuni disciplinare se pot aplica judecătorior

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor (şi procurorilor), proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul;  diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;  mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta şi pot ajunge chiar până la excluderea din magistratură.