Cele mai bune remedii anti-muşcături de insecte. Fitoterapeut: „Există plante precum salvia, pelinul sau pătlagina“

Durerile, usturimile sau mâncărimile provocate de gângănii dispar nu doar cu medicamente, ci şi cu o serie de remedii naturiste, mai mult sau mai puţin cunoscute.

Plante barieră şi plante remedii

Florile plantei numită iarba-mitei sau menta-pisicii îndepărtează ţânţarii. Puse la pervaz lângă uşă ori pe balcon, devin o barieră împotriva acestora. La fel şi rozmarinul, iarba de lămâie, busuiocul sau cimbrul, ierburi ale căror miros ţine departe nu doar ţânţarii, ci şi muştele şi fluturii. Iodul din frunzele de nuc alungă şi el ţânţarii, aşa că este bine să avem prin preajmă câteva rămurele.  

La fel de eficientă în acest sens este şi folosirea unor esenţe volatile de plante, utilizate în aromaterapie (precum cele enumerate anterior, lista putând fi completată cu alte trei plante: mentă, levănţică şi melisă). Interesant e că dacă totuşi ne alegem cu înţepături, majoritatea acestor plante se pot transforma în remedii împotriva muşcăturilor de insecte.

"În momentul în care ne înţeapă o insectă, acestea eliberează la nivelul pielii un amestec de substanţe, precum enzime, proteine sau neurotransmiţători, care pot produce diverse reacţii adverse. Aceste reacţii variază de la roşeaţa, mâncărime, senzaţie de căldură, la edem glotic, şoc anafilactic sau moarte în cazul persoanelor alergice. Cu toate că se spune că nu există nici un remediu care să sigure o protecţie 100% împotriva insectelor, există totuşi câteva măsuri pe care le putem lua cu rol de prim-ajutor. Printre ele, şi aplicarea unui remediu natural pe baza de plante. Există multe plante care pot fi folosite în această etapă, ca de exemplu salvia, pelinul, pătlagină, roiniţa sau rostopasca”, explică, pentru Adevărul, Elena Badea, specialist fitoterapeut

Levănţica, spre exemplu este un leac binecunoscut împotriva muşcăturilor de păianjen. Pe zona inflamată se aplică, de două-trei ori pe zi, un amestec de trei picături de ulei esenţial de levănţică, o linguriţă cu alcool şi două picături cu ulei esenţial de muşeţel. 

Pătlagina este şi ea foarte eficientă în acelaşi sens dacă se foloseşte prin masarea cu frunze a zonei afectate (loţiunile cu extract de pătlagină dau şi ele rezultate bune). 

“Pătlagina cred că este planta cel mai la îndemână de utilizat, fiind extrem de răspândită pe teritotiul ţării noastre. Este foarte eficientă şi datorită substanţelor care se regăsesc în compoziţie. Are efect cicatrizant, calmant, reparator, protector, antiiritant. Filochinona sau vitamina K1 pe care o conţine este unul dintre factorii esenţiali de coagulare a sângelui. Planta conţine, de asemenea, taninuri, substanţe cu proprietăţi antiseptice foarte importante, dar şi anumite substanţe antibiotic cu rol în prevenirea infecţiilor”, precizeză fitoterapeutul Elena Badea. 

Calmarea mâncărimilor, mai ales a celor provocate de înţepăturile de ţânţar, se poate face adăugând în apă de baie un amestec de 20 de picături de ulei de mentă, 10 picături de ulei volatil de cimbru şi aproape 300-400 ml suc de lămâie.
 

Pe lângă aceste remedii arhicunoscute, există şi alte leacuri, tot pe bază de plante. Infuzia de gălbenele este renumită pentru calmarea iritaţiilor ce apar în urma muşcăturilor de insecte. Nu trebuie decât să înmuiaţi şi să aplicaţi local comprese, de 3-4 ori pe zi. 

Roiniţa, hreanul şi coacăzul negru, folosite sub formă de cataplasmă din frunze proaspete, spălate şi zdrobite, aplicate local, dau de asemenea rezultate. Dar şi sucul din frunze proaspete aplicat pe locul afectat are efecte miraculoase. Frunzele proaspete de aloe ajută şi ele foarte eficient, dacă tamponăm, de două-trei ori pe zi, zona umflată. 

Usturoiul, ceapa, pătrunjelul şi varza ajută la cicatrizarea înţepăturilor de albină

După spălarea cu apă şi săpun şi scoaterea acului, pe locul afectat se aplică frunzele de ceapă sau de usturoi, după care în jurul înţepăturii se înfăşoară, cu ajutorul unui tifon, frunze de varză sau de pătrunjel, pentru o dezinfectare mai bună şi o cicatrizare mai rapidă. 

Străbunicii noştri apelau şi la o metodă mai puţin agreată în zilele noastre: folosirea noroiului, recunoscut pentru calmarea senzaţiei de mâncărime. Acesta se aplica pe umflăturile lăsate de insecte şi era lăsat acolo până când se usca, pentru ca ulterior zona să fie curăţată prin clătire. 

Cojile de banană au şi ele efecte uimitoare în cazul înţepăturilor mai dureroase. Ţinute o oră, o oră şi jumătate direct pe muşcătură, îndepărtează orice usturime.

Bicarbonatul de sodiu este, de asemenea, un remediu bun împotriva muşcăturilor de insecte. Se amestecă o cantitate redusă cu apă şi se aplică pe zona inflamată.