Ultima poruncă dată de părintele Iustin Pârvu românilor. Ce ne-a îndrumat duhovnicul Moldovei să facem ca să ne salvăm
0Cunoscutul actor de comedie Vasile Muraru, originar din judeţul Neamţ, a fost unul dintre apropiaţii părintelui Iustin Pârvu. Prietenia dintre cei doi a durat mai bine de 40 de ani, o perioadă în care actorul l-a ajutat în diferite împrejurări pe duhovnicul Moldovei.
Vasile Muraru, renumitul actor de comedie, a dezvăluit în urmă cu doi ani cum a ajuns să-l cunoască pe părintele Iustin de la Petru Vodă şi a depănat amintiri despre experienţele de viaţă trăite în preajma duhovnicului. Despre relaţia apropiată dintre directorul artistic al Teatrului „Constantin Tănase” şi părintele Iustin Pârvu se ştiau destul de puţine lucruri, iar interviul realizat de ziaristul Victor Roncea pe 16 octombrie 2013, la patru luni după moartea duhovnicului, a readus la lumină elemente de detaliu ale acestei relaţii.
De loc din judeţul Neamţ (satul Doina, comuna Girov), Vasile Muraru îşi aduce aminte că a ajuns să-l cunoască pe părintele Iustin încă din anii ’60 -’70, din vremea copilăriei, când a mers cu bunica sa la Mănăstirea Secu, unde vieţuia duhovnicul. Apoi l-a regăsit la Mănăstirea Bistriţa, de lângă Piatra Neamţ, sau la Ardeluţa (schitul Tarcău al Mănăstirii Bistriţa)
„Pe urmă m-am dus cu soţia, pe urmă era la Ardeluţa. La Ardeluţa stăteam prin păduri. Atunci Părintele Justin mi-a dat Nae Ionescu, mi-a dat acolo să citesc. Sigur, se uita… El era deschis, dar eu – inconştient. De unde să ştiu eu ce?… Nişte filosofi!… Nu ştiam cine a fost şi ce pericole existau în perioada aia. Era perioada ceauşistă”, îşi aminteşte actorul în interviul preluat şi de pagina electronică a mănăstirii Petru Vodă.
Icoana de hram, o minune pentru Vasile Muraru
Vasile Muraru povesteşte şi istoria mai puţin cunoscută a întemeierii mănăstirii Petru Vodă şi cu modestie dezvăluie cum a contribuit la rândul său la ctitoria părintelui Iustin din comuna Poiana Teiului.
Actorul aminteşte mai întâi ce era pe locul unde au fost ridicate cele două mănăstiri (Petru Vodă şi Paltin), chiliile şi centru social care funcţionează ca azil de bătrâni şi cămin de copii.
„Acolo a fost un loc pe care l-a cumpărat… o fi fost probabil Schitul Maicilor, că aşa îi zice: Poiana Maicilor. Nu, noi n-am avut nici un … Viziunea dumnealui şi ce a avut să întemeieze pe locul respectiv… De asta a început totul prima dată când au mers părinţii mei acolo. Când au mers, într-o cabană era, în cabana aia de la ocolul silvic”.
Vasile Muraru spune că la întemeierea mănăstirii a avut parte de o minune atunci când s-a oferit să facă icoana de praznic a mănăstirii cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Părintele Iustin a acceptat, iar actorul a vorbit cu pictori în timpul turneelor pe care le efectua prin ţară (Tulcea, Sibiu).
„Şi la un moment dat, la Târgovişte, naşul băiatului meu – era directorul CEC-ului – auzind cum vorbeam la telefon cu pictorii de icoane, zice: «Păi am un pictor de biserici şi hai să mergem până la el acasă, să vorbim cu el, că e aici – dl. Oprea din Târgovişte. Mă duc la domnul …» «O, poftiţi aici. Eu lucrez la Cristeşti (lângă Târgu Neamţ), pictez biserica acolo» Păi zic: «Aş vrea o icoană cu hramul mănăstirii, cu…». N-am spus ce. Zice: «Uite, naşul băiatului îmi dă teiul, lemnul, are tei uscat, scândură şi… Da, sigur, că eu recondiţionez una. V-o aduc acuma, s-o vedeţi, dacă vă place mărimea şi…» Şi ce credeţi că aduce?… Icoana recondiţionată cu…
Victor Roncea: Sfinţii Arhangheli!“
Actorul spune că i-a dus apoi icoana părintelui, aceasta fiind pusă la loc de cinste în paraclis, după care a fost mutată în spaţiul de protocol. Cu acelaşi pictor, Vasile Muraru a făcut apoi toate prăznicarele (icoane de la intrarea în altar) pentru mănăstirea Petru Vodă.
„Cine vede acum ce e acolo, raiul ăla care s-a făcut în zona respectivă, crede că aşa a fost de cînd lumea. Ori acolo nu a fost nimic. A fost o poiană unde păştea dumnealui oile”.
L-a adus la Iustin şi pe Nae Lăzărescu
Vasile Muraru a ţinut să fructifice puternica relaţie pe care o stabilise cu duhovnicul de la Petru Vodă, în timp, şi în drumurile sale către părintele Iustin i-a luat şi pe Nae Lăzărescu, partenerul său de scenă de 30 de ani, pe cântăreţul George Enache, sau pe fostul fotograf al lui Nicolae Ceauşescu.
„La un moment dat eram cu George Enache, cu Nae, eu şi părintele. Tot timpul ne zicea: «Hai să mâncaţi!» «Părinte, dar noi nu am venit să mâncăm!…» El, dacă ne vedea că venim de pe drum… «Să vă dau să mâncaţi, să vă dau merinde…» Am stat de vorbă, am povestit… şi am plecat. Şi pe drum îl văd pe Enache îngândurat. «Dar ce e, George, ce-ai păţit?» «Nu… Nu eram numai noi acolo! Parcă mai era cineva!» Mai era o prezenţă care ne supraveghea. Sfântul Duh! Precis, precis!”, povestea Vasile Muraru.
La unul din pelerinajele făcute alături de Nae Lăzărescu pe la mănăstirile renumite din ţară, Vasile Muraru îşi aminteşte o scenă emblematică despre imaginea pe care o avea părintele Iustin între monahi.
„Cred că de trei-patru ori am fost la Recea. Ultima oară, a ieşit părintele (Ioan Iovan) din altar – noi aşteptam la ieşirea din altar, cum se iese din biserică – şi ne-a văzut: «Băăăă, ia dă un scaun aici, mămicuţă (aşa îi spunea la maica stareţă) să mai stau cu băieţii». Cineva ne făcea poze. «Aşa, faceţi poze, că le dau la Maica Domnului să le developeze». Şi pe urmă pleacă, după ce ne-a binecuvântat, am mai stat un pic de vorbă, a plecat pe trepte, s-a dus aşa, s-a întors şi ne-a făcut cu mâna: «Bun avocat v-aţi luat în ceruri!»” a spus părintele referindu-se la părintele Iustin Pârvu.
„Misiunile” lui Vasile Muraru şi ultima întâlnire cu Iustin
Atunci când este întrebat de ajutorul pe care l-a dat părintelui Iustin, actorul de comedie se fereşte să dea exemple, deşi recunoaşte că mai intervenea pentru a-l sprijini pe Iustin Pârvu în diverse situaţii.
„Finul meu îi făcea drumurile, că lucra la drumuri. Fel de fel de din-astea… ajutoare… Ajutorul a fost de la Dumnezeu. Asta s-a simţit”
Vasile Muraru îşi aminteşte şi de ultima întâlnire pe care a avut-o cu duhovnicul înainte de a merge la operaţie la Cluj, în primăvara anului 2013.
„Părintele nu se mai sătura când ne vedea… Ultima întâlnire… Tot timpul îi ceream misiune: «Ce mai am de făcut? Ce mai avem? Ce să mai facem pentru românii ăştia?» Şi ultimele vorbe, când am ieşit pe uşă: «Unitate!» Astea au fost: «Unitate»”
Pe aceeaşi temă:
Părintele Iustin, profeţie înspăimântătoare: „12 luni de linişte, după care vine urgia“
Se încarcă comentariile...
