Subsolul din Subcarpaţii Moldovei, scanat de specialiştii germani. La ce folosesc prospecţiunile magnetometrice
0
Echipe de cercetare de la universităţi din Germania şi Polonia scanează diferite zone din judeţele Neamţ şi Bacău unde sunt semnalate situri preistorice.
O echipă de cercetare de la Universitatea din Regensburg a efectuat la începutul acestui an lucrări de scanare geomagnetică într-un sit preistoric din judeţul Neamţ, în satul Deleni, din comuna Grumăzeşti.
Şeful echipei, profesorul Martin Posselt spune că metoda este nedistructivă, adică nu se fac lucrări de excavaţie şi datele preluate ajută la o citire mai exactă a siturilor vechi de mii de ani.
„Metoda pe care o utilizăm este nedistructivă. Este o metodă geofizică şi poartă denumirea de magnetologie. Folosim un magnetometru pentru a realiza, fără excavaţie, o hartă a acestui sit preistoric. Astfel, ne facem o idee despre cât de mare este situl, ce părţi există: sunt case, sau alte structuri, aşezări, vizibile“. a precizat profesor doctor Martin Posselt, de la Universitatea din Regensburg (landul Bavaria) pentru Turn Tv .
Cercetătorul german mai spune metoda ajută la descoperirea de situri preistorice, începând cu neoliticul timpuriu, dar şi pentru cercetarea siturilor din epoca de bronz şi epoca de fier, ori pentru siturile din vremea Imperiului roman, aşa cum au făcut în Germania
„Practic, metoda este mai utilă în descoperirea comunităţilor sedentare, o perioadă în care a început construcţia caselor, când se făceau gropi pentru depozitarea grânelor sau a altor bunuri. Aceste structuri au anumite trăsături care s-au conservat până astăzi şi pe care le putem detecta, inclusiv fortificaţiile“, a mai precizat Martin Posselt.
În urma colaborării cu echipa germană, beneficiari sunt cercetătorii Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ.
„Cercetările se fac în cazul unor situri neolitice în special din depresiunea Neamţ a Subcarpaţilor Moldovei. Siturile aparţin culturii neoliticului timpuriu - Starcevo-Criş şi ceramică liniară în special. Derulăm acest gen de cercetări din 2015, iar datele culese din teren sunt prelucrate în Germania. În total, am fost în peste 20 de localităţi din judeţ: Vânători-Neamţ, Valea Seacă, Ghindăoani, Izvoare, Văleni, Ghelăeşti, Traian-Zăneşti, Agapia, Săcăluşeşti sau Topoliţa“ a declarat Costel Preoteasa, cercetător ştiinţific la Centrul Internaţional al Culturii Cucuteni Piatra Neamţ.
Acesta spune că descoperirile sunt surprinzătoare, mai ales că specialiştii au şi experienţa din Germania unde în cel puţin un caz din trei nu găsesc nimic, deoarece patrimoniul este în mare măsură distrus fie de bombardamentele aliaţilor din Al Doilea Război Mondial, fie de agricultura industrializată de după conflagraţie.
„De exemplu, sunt situri unde am avut surpriza că am găsit nu o aşezare, ci două, una lângă alta. Vom mai avea în 2019 şi 2020 astfel de cercetări neinvazive în depresiunea Neamţ şi apoi vrem să începem săpături şi să dezvoltăm proiectele pe banii partenerilor germani“
În următorii ani, întrucât Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ se va închide din toamnă pentru reabilitare, patrimoniul existent în depozit din cultura eneolitică (Starcevo-Criş), ceramică liniară şi Cucuteni va fi expus la muzee din Polonia (2019), Germani (2020) şi Timişoara (2021), an în care oraşul va fi Capitală culturală europeană.
Se încarcă comentariile...
