Referendum local pentru redeschiderea minelor de uraniu dintre Neamţ şi Harghita

Minele de uraniu de la Grinţieş sunt înschise de aproape două decenii FOTO Adevărul

Preşedinţii Consiliilor Judeţene au discutat la Piatra Neamţ despre proiectul de exploatare a uraniului din perimetrul Grinţieş - Tulgheş. Şeful CJ Harghita vrea o consultare populară a locuitorilor din Tulgheş cu privire la redeschiderea minelor.

Subiectul delicat al redeschiderii minelor de uraniu situate la limita judeţelor Neamţ şi Hargita a fost abordat în cadrul unei întâlniri desfăşurate miercuri seară la Piatra Neamţ. Preşedinţii CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, şi ai CJ Harghita, Borboly Csaba s-au arătat prevăzători faţă de proiectul anunţat recent de un secretar de stat al Ministerului Economiei, mai ales în contextul controversatului proiect de la Roşia Montană.

„La redeschiderea minei, trebuie respectate cu sfinţenie condiţiile de mediu, oricare ar fi acestea. Toată lumea doreşte locuri de muncă, dar nu ne putem asuma riscul de a nu respecta legislaţia. Vedeţi ce se întîmplă cu Roşia Montană“, a spus preşedintele Culiţă Tărâţă, gazda întrunirii.

Omologul din judeţul vecin, Borboly Csaba, s-a arătat chiar mai precaut în privinţa acestui proiect, şi a precizat că consulta populaţia din Tulgheş pentru a afla dacă locuitorii de aici sunt de acord cu exploatarea zăcământului radioactiv.

„Vom solicita printr-un referendum, locuitorilor din Tulgheş, să se pronunţe în legătură cu redeschiderea minei. Populaţia din Harghita nu agrează ideea redeschiderii minei şi asta nu are legătură cu naţionalitatea, dar trebuie conştientizarea populaţiei, şi fiecare cetăţean să ştie care sunt avantajele şi dezavantajele unei astfel de exploatări. Dacă după referendum vom înregistra situaţii tensionate între ceea ce vor cei din Tulgheş şi ce îşi doresc nemţenii, atunci ne vom adresa instanţelor“, a declarat şeful CJ Harghita.

Dinspre comuna Grinţieş, prin vocea primarului Vasile Alexandroaia, proiectul este văzut drept unul benefic, prin crearea a cel puţin 600 de locuri de muncă, mare parte promise localnicilor şi, implicit taxe sporite la bugetul local.

„Angajările le vor face cei de la CNU, dar dacă tot e vorba de minele de aici, o să insist ca, prioritar, forţa de muncă să fie recrutată de pe plan local. Într-o primă fază se vorbeşte de vreo 600 de persoane, iar dacă treaba merge bine, în total vor fi vreo 1.000 de angajaţi“, spune primarul.

Fiind vorba de o substanţă radioactivă, temerile se referă la perspectiva ca apele reziduale să se scurgă în pârâul Primatar, care trece prin Grinţieş şi să afecteze mediul. O altă problemă se leagă de perspectiva turistică a zonei, în apropiere fiind comuna Ceahlău şi staţiunea Durău, ca şi întreg arealul populat cu pensiuni, multe axate pe agroturism.

Citeşte şi:

Ce aduce bun şi rău redeschiderea minelor de uraniu de la Grinţieş