Ce aduce bun şi rău redeschiderea minelor de uraniu de la Grinţieş

Gurile de mină de la Grinţieş sunt închise de mai bine de 12 ani FOTO Adevărul

Anunţul făcut de Ministerul Economiei privind reluarea exploatării zăcământului din perimetrul Tulgheş-Grinţieş reaprinde controversele în comunitatea locală.

Exploatarea zăcământului de uraniu din perimetrul Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ), considerat cel mai bogat din ţară după prospecţiunile făcute până acum, generează un nou val de controverse în comunitatea locală, după ce responsabilii Ministerului Economiei au anunţat că acesta va fi redeschis. 

Dezbaterile balansează între nevoia ţării noastre de uraniu pentru producţia energiei electrice, nevoia edililor din localităţile învecinate de a încasa taxe mai mari şi îngrijorările privind sănătatea şi starea agroturismului din zonă. 

„Vă pot spune că sunt şanse foarte mari de a găsi finanţare pentru deschiderea zăcământului de la Tulgheş -Grinţieş. Nu se va închide mina de la Crucea, judeţul Suceava, ci se va dezvolta un alt perimetru care va îngloba resursa umană şi profesionalismul angajaţilor de la sucursala Suceava“, a declarat Maricel Popa, secretar de stat în Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei. Anterior, a mai existat un proiect de redeschidere în 2009.

Entuziasm printre edili pentru taxe mai mari

Reluarea acestui proiect după ani de discuţii şi planuri ale Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) a fost de natură să-l entuziasmeze pe primarul comunei Grinţieş, Vasile Alexăndroaia. „Pentru noi e o mină «de aur», nu de uraniu, dacă privim problema din punct de vedere economic. Cum şomajul e mare ca şi în multe alte zone din ţară, iar tinerii sunt plecaţi prin străinătăţuri, redeschiderea minelor ar fi o adevărată salvare. Angajările le vor face cei de la CNU, dar dacă tot e vorba de minele de aici, o să insist ca, prioritar, forţa de muncă să fie recrutată de pe plan local. Într-o primă fază se vorbeşte de vreo 600 de persoane, iar dacă treaba merge bine, în total vor fi vreo 1.000 de angajaţi“, spune primarul. Edilul recunoaşte că în condiţiile reducerii vertiginoase a activităţilor de exploatare forestieră, o astfel de investiţie ar umple vistieria primăriei în urma taxelor şi impozitelor pe activitatea din minerit.

Asigurări privind impactul asupra mediului

În acest cadru, problemele inerente unei exploatări de zăcământ radioactiv sunt minimalizate de primarul comunei. „Am discutat foarte serios şi cu specialiştii de la Direcţia de Sănătate Publică, şi cu cei de la Protecţia Mediului şi cu cei de la Companie şi nu ar trebui să ne temem de probleme de sănătate. În urma măsurătorilor făcute a rezultat că nivelul de radiaţii din zona minelor e acelaşi cu cel din Piatra Neamţ. Iar cazurile de cancer nu sunt mai multe decât în alte localităţi. În comuna noastră sunt destui oameni de peste 80 de ani, unii dintre ei au lucrat în aceste mine, şi trăiesc şi astăzi“, mai spune primarul.

Sănătatea şi turismul, temereile localnicilor

În vremuri de restrişte, temerile privind o influenţă nefastă asupra stării de sănătate a populaţiei din zonă par să pălească în perspectiva unei revigorări economice. Cu toate acestea, fiind vorba de o substanţă radioactivă, sunt şi voci care avertizează asupra acestei probleme. „Apele reziduale se scurg în pârâul Primatar, care trece prin comună. Nu ştiu dacă vor fi sau nu probleme de mediu, un geolog ar putea spune. Dar nu ştiu ce părinte i-ar da copilului său lapte ştiind că e colectat de la văcuţele care pasc prin Grinţieş“, spune Raul Papalicef, şeful Serviciului Salvamont Neamţ. O problemă e sesizată şi în relaţia cu perspective turistică a zonei, în apropiere fiind comuna Ceahlău şi staţiunea Durău, ca şi întreg arealul populat cu pensiuni, multe axate pe agroturism. „E vorba de toată Valea Bistriţei, de împrejurimile lacului Izvorul Muntelui şi până la Borsec. Poate că străinii care vor veni pe aici şi vor vedea indicatoare cum că aproape se practică o activitate minieră cu zăcământ radioactiv s-ar speria“, spune Cătălin Gavrilescu, directorul Parcului Naţional Ceahlău, zonă turistică ce a atras în acest an 27.000 de vizitatori, din care numai la sfârşitul săptămânii trecute au fost 2.000 de turişti.

La mine se ajunge prin pădurea lui Sturdza

Zăcământul de la Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ) este considerat cel mai bogat din ţară, iar intenţia redeschiderii exploatării miniere de la Grintieş datează de mai bine de 12 ani. Până în 2001, în cele 29 de galerii din Grinţieş, minerii au făcut muncă de prospecţiune. Imediat cum se descoperea „filonul“, galeria era blocată cu beton. Extracţie propriu zisă s-a făcut doar şase luni. Cele circa 10 hectare pe care se întind galeriile aflate în conservare fac parte din suprafaţa retrocedată prinţilor Sturdza. „Familia Sturdza nu se va opune la ceea ce statul român va vrea să facă. Subsolul aparţine României şi dacă ţara are vreun interes, atunci nu ne vom opune. Am fost anunţaţi despre închiderea minei, apoi despre prospecţiunile care se vor a se face. Noi suntem proprietari şi trebuie să ne întrebe, dar, repet, interesul ţării primează şi noi vom face tot ce e bine pentru ţară, fără a ne opune“, declara în urmă cu câţiva ani Neculai Bujor, procuratorul familiei Sturdza.

Uraniul, vital pentru România

Energia nucleară reprezintă în acest moment 20% din energia electrică produsă în România, astfel că uraniul este vital pentru menţinerea independenţei energetice a ţării noastre. România doreşte construirea a încă două reactoare nucleare pe platforma de la Cernavodă, pe lângă cele două aflate acum în funcţiune. Strategia energetică a României menţionează, însă, că resursele de uraniu ale ţării noastre se vor epuiza la în 2017, astfel că deschiderea noului perimetru nu mai este o opţiune. Preţul concentratului de uraniu a crescut în ultima perioadă din cauza construcţiei de centrale nucleare în lume. În acest moment se află în diverse faze de dezvoltare 62 de unităţi la nivel mondial. Ponderea combustibilului nuclear în preţul de cost al energiei produse de o centrală nucleară este de circa 16%, din care uraniul propriu-zis reprezintă 5-6%.