Piatra-Neamţ, de la străvechea Petrodava, la Piatra lui Crăciun. Cum s-a schimbat denumirea oraşului de la poalele Pietricicăi
0În decursul timpului, oraşul Piatra-Neamţ a avut mai multe denumiri consemnate în documente şi izvoare istorice. Ca element comun, toate denumirile au avut în componenţă cuvântul „piatră”.
Civilizaţia geto-dacică a marcat pentru prima dată locurile pe care se suprapune acum oraşul Piatra-Neamţ cu aşezările fortificate de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu (sec. I î.e.n. - I e.n.). În această zonă exista un puternic centru politic, economic şi spiritual, care se numea Petrodava, menţionat în sec. al II-lea de Claudiu Ptolemeu în lucrarea „Geographica”.
„Vechea denumire geto-dacică descinde, foarte probabil, din tracicul <petra> (piatră). S-a păstrat de-a lungul a două milenii în forme prea puţin modificate”, menţionează istoricul Marcel Drăgotescu în lucrarea „Piatra-Neamţ, file de monografie” (2004).
Petrodava a făcut parte integrantă din statul geto-dac construit sub conducerea lui Burebista. După cucerirea de către romani, aşezarea şi-a încetat existenţa, dar urmele descoperite atestă continuarea locuirii pe acest teritoriu.
Piatra lui Crăciun, după numele unui conducător feudal
O altă menţiune scrisă despre aşezarea dintre munţi apare mult mai târziu, în „Cronica rusească” (cca.1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în Lista oraşelor valahe de la Dunare. În aceeaşi perioadă (1395), în timpul expediţiei sale îndreptată împotriva lui Ştefan I Muşat, regale maghiar Sigismund de Luxemburg a semnat în drum spre Cetatea Neamţ două documente. Într-unul din acestea se consemnează că a fost semnat înaintea satului Piatra lui Crăciun („ante villam Karachonkw”).
„Vechile formulări de <Piatra lui Crăciun>, sau <Casa lui Crăciun din Piatra>, existente în primele documente de cancelarie cunoscute sunt legate probabil de prezenţa unui conducător feudal care-şi va fi stabilit reşedinţa în aceste locuri”, mai spune Marcel Drăgotescu.
Piatra-Neamţ, de la Cuza până în prezent
În primul an de domnie (1457), Ştefan cel Mare a poposit la Piatra, din porunca sa construindu-se ulterior o curte întărită şi o biserică domnească (actualul ansamblu Curtea Domnească - între 1468-1475).
Din 1797, Piatra încetează a mai fi „târg domnesc”, conducerea oraşului fiind exercitată de către Epitropia Bisericii Sf. Ioan şi de către fruntaşii locali constituiţi într-o Eforie. La sfârşitul sec. XVIII oraşul este un adevarat centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ.
Târgul Piatra îşi schimbă numele în Piatra-Neamţ, în urma reformei administrative impuse în 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Această completare a denumirii oraşului cu numele ţinutului Neamţ a fost făcută pentru a nu mai exista confuzia cu localitatea Piatra din judeţul Olt", spune profesorul Gheorghe Radu, fost director la Arhivele Naţionale.
Citeşte şi: FOTO Piatra-Neamţ de altă dată. Prima urbe din Moldova în care s-a introdus energia electrică
Se încarcă comentariile...
