Părinţii alpinişti, puşi la zid de salvamontişti: „Cred că a intervenit şi componenta financiară pentru domnul Popescu şi a forţat limitele“
0
Salvatorii montani cu experienţă din România critică la unison şi în termeni duri decizia alpiniştilor Ovidiu Popescu şi Bela Gulacsi de a-şi duce copiii în expediţie în munţii Retezat într-o zi în care pericolul de avalanşă era iminent. Dor Geta Popescu (13 ani) şi Erik Gulacsi (12 ani) au murit după ce au fost prinşi într-un val uriaş de zăpadă.
Specialiştii în salvare montană au analizat posibilele cauze ale accidentului soldat cu moartea celor doi alpinişti, Dor Geta Popescu (13 ani) şi Erik Gulacsi (12 ani), surprinşi de o avalanşă în Munţii Retezat.
Medicii legişti din Hunedoara au prezentat concluziile raportului medico-legal întocmit în cazul decesului celor doi copii prinşi sâmbătă, 22 aprilie, într-o avalanşă în munţii Retezat. În urma necropsiei a rezultat că victimele, Dor Geta Popescu (13 ani) şi Erik Gulacsi (12 ani), au murit la scurt timp după ce au fost surprinşi de prăbuşirea abruptă a zăpezii. În limbajul de specialitate, cei doi adolescenţi au suferit „traumatisme complexe cranio-cerebrale cu fracturi iradiante la bază şi hemoragie meningo-cerebrală“. Practic, au avut lovituri foarte puternice în zona capului şi au decedat imediat după impactul cu stâncile. Cei doi copii nu purtau căşti de protecţie în momentul tragediei, un detaliu care le-ar fi putut schimba situaţia, susţin legiştii.
„Dacă aveau căşti, purtate cu rolul de a proteja cutia craniană şi creierul, cel puţin cauza directă a morţii nu ar fi fost aceasta, respectiv traumatismul“, a precizat medicul Dan Mărculescu, şeful Serviciului Judeţean de Medicină Legală Hunedoara.
Şef Salvamont: „Nu-ţi pui copiii în pericol de dragul performanţei“
Salvamontiştii din România condamnă la unison decizia alpiniştilor Ovidiu Popescu şi Bela Gulacsi de a-şi duce copiii pe munte în ziua fatidică, de 22 aprilie. Sabin Cornoiu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) şi şeful Salvamont Gorj, spune că greşelile făcute sunt inadmisibile la nivelul unor alpinişti cu mare experienţă:
„Toate rezultatele acelor copii nu trebuie luate în calcul pentru că ei au făcut vârfurile în condiţiile cele mai bune. Acum s-au dus în Retezat în condiţii foarte dure, dar trebuia să ia în calcul factorul de risc anunţat toată săptămâna de salvatorii montani. Un management al riscurilor trebuia făcut, mai ales că vorbim în acest caz de alpinişti cu experienţă“.
„Cred că intervenit componenta financiară“
Cu o experienţă de peste 25 de ani de activitate în domeniu, colegul său de la Salvamont Neamţ, Raul Papalicef, arată unde s-a greşit: „Am văzut nişte ghizi montani, mai bine zis nişte pseudoghizi, care habar nu au despre studiul zăpezii, nu mai spun că de trei zile erau avertizări de pericol de producere a avalanşei nu doar în Retezat, ci şi în Făgăraş, şi în Bucegi şi în Rodnei sau în Ceahlău, munţi cu o verticală foarte mare. Ar fi trebuit să ştie aceste reguli ca pe Tatăl nostru. Clasicul manual de alpinism spune clar: factorii favorizanţi de avalanşă sunt zăpezile de primăvară, apoase. Era sută la sută cert că vor fi avalanşe în aceste zile. E adevărat că alpiniştii îşi asumă riscuri, dar vorbim de adulţi, oameni care îşi asumă conştient aceste riscuri, ori aici au avut copii după ei, asta m-a strâns în spate. Cred că a intervenit în cazul acesta şi componenta financiară pentru domnul Popescu şi a forţat limitele“.
„A fost vorba despre orgoliu“
La fel de critic este şi Ioan Pivodă, şeful Salvamont Zărneşti, un om care are peste 30 de experienţă în salvarea turiştilor de pe munte. „Performanţa în alpinism nu se face la vârste fragede. Nu îţi pui copiii în pericol de dragul performanţei. Experienţa şi victoriile trebuie să vină odată cu vârsta. Nu îi duci pe copii pe munţi foarte mari, nu îi supui unor asemenea riscuri. De ce nu ne-au luat-o înainte occidentalii care sunt mult mai în faţă decât noi? Nu pot spune că fetelor nu le-a plăcut, dar ştiu din discuţii că nu întotdeauna a fost aşa. Un copil nu poate lua decizii atunci când pe munte dai de greu, nu poate reacţiona în condiţii de vremea rea, aşa cum face un adult. Un copil nu este psihic pregătit să facă acest lucru indiferent câte antrenamente ar face. Nu am fost de acord cu ce a făcut Ovidiu Popescu cu fetele lui. Nu poţi să forţezi un copil pe munţi de peste 5.000 de metri. Părerea mea sinceră este că a fost vorba despre un orgoliu pentru a compensa nişte frustrări“.
Echipamentul care le putea salva viaţa
Salvatorii montani spun că deşi din grupul surprins de avalanşă făceau parte alpinişti cu experienţă, greşelile au fost de începători:
„Nu au făcut metoda norvegiană, un studiu de falie, pentru a vedea care e pericolul de avalanşă, nu au avut echipament de protecţie care te poate salva dacă eşti surprins de avalanşă – acele airbag-uri, sau transceiver – dispozitivul care emite semnale ca să fii găsit dacă te îngroapă zăpada“, a precizat Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.
„S-ar putea ca avalanşa să se fi declanşat în momentul în care grupul a tăiat stratul de zăpadă în linie dreaptă. Nenorocirea a fost că în cădere, copiii au fost zdrobiţi de stânci, altfel este posibil să fi supravieţuit“, adaugă Sabin Cornoiu care a mai menţionat că în iarna 2014-2015, un număr de 17 schiori şi turişti au fost prinşi în avalanşe în munţii din România şi au supravieţuit toţi, dar au fost bine echipaţi (căşti, rucsac airbag) şi nu au fost antrenaţi în cădere în zone cu stânci.
Deşi există şi curente care cer o reglementare strictă din punct de vedere al interzicerii accesului pe munte în anumite condiţii periculoase pentru om (risc de avalanşă, furtuni, etc.), şeful A.N.S.M.R. spune că o astfel de impunere legislativă nu poate fi realizată:
„Noi nu o să putem interzice vreodată accesul pe munte, muntele e un spaţiu liber, niciunde în lume nu poate fi interzis accesul decât în unele ţări unde anumiţi munţi sunt consideraţi sacri. Dar diferenţa între situaţia de la noi şi ţările civilizate, cu o cultură montană avansată, este că acolo funcţionează asigurările, iar în caz că ai un accident şi nu ai respectat avertizările, atunci plăteşti intervenţia medicală şi pe ce a echipajelor de tip salvamont“, a menţionat Sabin Cornoiu.
Experienţă în Ceahlău cu alpinişti, încheiată tragic
Şeful Salvamont Neamţ spune că în urmă cu mai bine de zece ani, a trăit o experienţă asemănătoare, încheiată tragic în Ceahlău.
„Eram jos, la cabana de la Izvorul Muntelui şi seara mă întâlnisem cu un grup de alpinişti de performanţă din Bacău. I-am sfătuit să nu urce pe Ceahlău pentru că era pericol de avalanşă, fiind inversiune termică - jos erau minus 10 grade, iar sus, minus 4. Atunci am primit o replică de genul: <Dacă toţi gândeam aşa, nu se mai cucerea Everestul>. A doua zi ei au urcat şi doi au fost prinşi de o avalanşă care i-a dus circa 600 de metri pe Jgheabul Ursărie. Un băiat a murit atunci, iar o fată a scăpat, dar cu răni multe şi urâte.
Un alpinist inteligent e un alpinist care rămâne în viaţă. Problema e că la sfârşitul zilei, noi îi aducem pe ei de pe munte, nu ei pe noi - Raul Papalicef, şef Salvamont Neamţ.
Citiţi şi:
Salvatorii montani au ajuns, duminică după-amiază, în zona în care se află trupurile celor doi copii decedaţi în urma avalanşei din Masivul Retezat.
De la primele ore ale dimineţii jandarmii montani şi salvamontiştii au pornit pe munte, spre locul unde se află cele două victime ale avalanşei, Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi. Traseul este unul anevoios, fiind un drum care durează opt ore dus-întors. Autorităţile au reconstituit filmul tragediei din Retezat.
Doi copii au murit în Masivul Retezat în urma unei avalanşe produse sâmbătă după-amiază în zona Lacului Bucura. Aceştia se aflau într-un gup de şapte persoane surpinse de avalanşă. Printre victime se află şi alipinsta Dor Geta Popescu, potrivit Salvamont Hunedoara.
Se încarcă comentariile...
