Palat şi vile dintr-un tun de 1,4 milioane de euro dat Germaniei cu alocaţii false pentru copii VIDEO
0
Membrii unei familii de ţigani geambaşi din Bihor, anchetaţi de procurorii germani pentru o fraudă care a păgubit statul german cu peste 1,4 milioane de euro, au o avere consistentă acasă, deţinând vile şi chiar un palat uriaş într-un sat de lângă Oradea.
Acuzaţiile aduse celor trei vizează, pe de-o parte, faptul că începând cu luna mai 2013 şi până anul trecut, ar fi depus cereri pentru beneficii şi alocaţii pentru 102 copii români care nu aveau dreptul la acest sprijin, încasând în numele lor nu mai puţin de 845.340 euro
Afacerea cu alocaţii este practicată de mai multe clanuri ţigăneşti din România. În 2017 cuantumul alocaţiilor oferite de statul german copiiilor varia între 192 euro şi 223 euro/lună/copil, iar acum se cifrează între 204 euro şi 235 euro, în funcţie de numărul copiilor dintr-o familie. Iar sistemul german prin care se acordă alocaţiile este uşor de pregătit.
Până în 2019, cetăţenii din ţările UE, deci inclusiv românii aflaţi în Germania, puteau solicita sprijinul pe baza unei simple mutaţii înregistrate la orice oficiu local de resort. Ulterior, din 2019, străinii trebuie să demonstreze că au un loc de muncă ori că sunt mici întreprinzători, înregistraţi ca persoane fizice autorizate.
Turism pentru alocaţii
Potrivit documentelor transmise de procurorii germani în România, din gruparea Rostaş ar fi făcut parte patru persoane: fraţii Ioca (foto), Iancu şi Ghica Rostaş şi un anume Ştefan Rostaş. Filiera racola "beneficiari" din rândul familiilor sărace cu mulţi copii. În unele cazuri, oamenii nici nu au ajuns în Germania, Ioca şi complicii luând doar actele de identitate şi certificatele de naştere ale copiilor din România. Cu ele se fabricau, apoi, acte de reşedinţă pentru adresa "Im Wohnpark" din 50127 Bergheim.
Oamenilor li s-au deschis conturi bancare, cardurile fiindu-le apoi confiscate, iar ei primind în schimbul colaborării un mic comision cu care erau trimişi acasă. Alocaţiile le încasau membrii grupării. La un calcul simplu, în cazul celor 102 copii, cei patru Rostaş încasau lunar peste 20.000 euro, banii care au fost împărţiţi între ei.
Pentru ca escrocheria să continue, membrii bandei au păstrat "dosarele" beneficiarilor, iar când plăţile au fost oprite din cauza înregistrărilor neclare sau a lipsei adeverinţelor şcolare pentru copii, fabricau din nou acte cum că titularii au domicilii stabile în Germania, măsluind inclusiv adeverinţe în numele şcolii "Schule am Tierpark", prin care atestau că minorii urmează acolo o formă de învăţământ.
Afacerişti de carton
O a doua acuzaţie aduse bandei se referă la falsificarea dosarelor pentru obţinerea de ajutoarele de urgenţă pentru cei afectaţi de pandemie acordate de guvernul german antreprenorilor. Ideea i-a venit unui alt român stabilit în Germania, Sorin Ciurar, care îşi fabricase acte şi a depus în nume propriu o solicitare pentru ajutorul de urgenţă în Düsseldorf. Bărbatul a încasat cei 9.000 euro şi a dat veste pe la cunoştinţe că le poate ajuta, evident, contra cost. Ioca, Iancu şi Ghica Rostaş au intrat şi ei în afacere, racolând doritori dintre "persoane de încredere din anturajul lor, care locuiau în zona oraşului Köln şi Berghem", spun procurorii germani în documentele transmise la Oradea.
Una din vilele familiei Rostaş. Anchetatorii germani au solicitat Primăriei Oşorhei lista cu toate proprietăţile familiei Foto: Laura Gal
Solicitanţii trebuiau să le plătească un avans de 300 euro care îi reveneau lui Ciurar şi, după încasarea ajutorului, încă un comision a cărui valoare nu a fost stabilită de anchetatori pentru Ioca, Iancu şi Ghica Rostaş. Cei trei adunau apoi datele pentru completarea cererilor şi creau adrese de e-mail, în toate cererile înaintate, la rubrica "companie" fiind trecută menţiunea că solicitantul este mic întreprinzător specializat pe activităţi meşteşugăreşti.
Sumele erau ridicate imediat în numerar şi transferate în alte conturi, nu înainte ca beneficiarii să plătească reţelei încă un comision, tot cash. În total, banda a depus 105 cereri, pentru subvenţii totalizând 1.039.000 euro, din care statul german a şi plătit, în 64 de cazuri, 598.000 euro.
În arest
Ioca Rostaş foto: Facebook Samir Kale
Gruparea a fost destructurată în decembrie 2020, în cadrul unei ample operaţiuni ce a implicat percheziţii la 15 apartamente din localităţi din Germania şi Austria, în timpul cărora, în apartamentul din Bergheim al unuia dintre suspecţi, a fost găsit un adevărat atelier unde se fabricau adeverinţe şcolare, acte de identitate şi permise de conducere folosite la întocmirea dosarelor pentru alocaţii.
Acţiunea a dus şi la arestarea a patru persoane, între care se aflau inclusiv Iancu şi Ghica Rostaş. Ioca Rostaş, care se întorsese între timp în România. El a fost predat în luna ianuarie germanilor, fiind depus în arestul Poliţiei din Köln, unde a fost plasat în carantină 15 zile.
Una din vilele familiei Rostaş. Anchetatorii germani au solicitat Primăriei Oşorhei lista cu toate proprietăţile familiei foto: Laura Gal
Ioca pretinde că a fost doar un pion, iar restul bandei ar încerca să-i arunce în cârcă întreaga combinaţie pentru a scăpa de răspundere, spun apropiaţii săi. Rudele lui au refuzat să discute pe tema acuzaţiilor. "Familia clientului meu nu doreşte să facă niciun comentariu", a declarat avocata din România a lui Ioca, Simona Paşcu, cea care ţine legătura şi cu apărătorul din Germania.
Escroci cu palat
Ioca, Iancu şi Ghica Rostaş, după cum a descoperit „Adevărul“, fac parte dintr-o familie de ţigani geambaşi din satul Cheriu, comuna Oşorhei, situată lângă Oradea. Sunt 7 fraţi, iar sătenii îi ştiu după porecla bătrânilor, "Boieru’", dată prima dată bunicului lui Ioca şi rămasă "moştenire" şi tatălui lor.
Una din vilele familiei Rostaş. Anchetatorii germani au solicitat Primăriei Oşorhei lista cu toate proprietăţile familiei foto: Laura Gal
Familia a venit în zonă înainte de '89, iar bătrânii sunt cunoscuţi de săteni că se ocupă de comerţul cu cai în timp ce despre băieţi se ştia până acum că fac comerţ cu maşini second-hand aduse din Germania. Afacerile le sunt, oricum prospere, din moment ce deţin în Cheriu patru vile, dar şi un adevărat palat cu două etaje, toate având pe porţi un cap de leu ca blazon.
"Deţin vreo patru imobile, din actele ce rezultă de la noi. Sunt o familie de 7-8 persoane, probleme nu am avut cu ei, sunt cu plăţile la zi. Ni s-au cerut autorizaţie de construcţii de pe case şi ce au. Astea s-au cerut, probabil o să le verifice veniturile. Acuma nu ne face cinste o asemenea problemă, care apare la nivel internaţional“, spune acum Ioan Gligor, primarul comunei Oşorhei.
Se încarcă comentariile...
