FOTO Descoperiri în Cetatea din Oradea. Turiştii se vor putea plimba deasupra unor morminte vechi de peste 600 de ani
0
Rămăşiţe ale Bisericii Sfintei Maria, mai degrabă o capelă sau baptiserium, de sorginte romanică, construită în jurul anului 1300, dar şi trei morminte bine conservate, au fost descoperite în corpul B, din Inelul Princiar, în Cetatea din Oradea.
A fost identificat şi vechiul zid al Catedralei episcopale gotice, toate aceste descoperiri vor fi conservate. În urma săpăturilor au arheologii au dat peste ruienele unei biserici cu două faze.
„Faza romanică are o absidă semicirculară cu navă pătrată, datată între secolele XIII – XIV. S-a construit din pietre refolosite, având coronamentul la adâncimea de 2,50 m iar nivelul de construcţie la adâncimea de 3,50 m, faţă de nivelul actual de călcare. Faza a doua a bisericii, cea gotică, a fost surprinsă prin corul său în interiorul clădirii. Coronamentul a apărut la adâncimea de 2,00 m, iar nivelul de construcţie la 2,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Corul bisericii are închidere poligonală, la care, în cazul nostru lipsesc contraforturile specifice construcţiilor gotice. În colţurile interioare există piloni dreptunghiulari, acestea fiind locurile pornirilor de nervuri. Fundaţia zidăriei este construită din pietre şi cărămizi refolosite de la faza romanică a bisericii. Corul fazei gotice înconjoară faza romanică, în timp ce zidul sudic şi nordic al navei romanice se află sub fundaţia corului gotic”, a precizat Doru Marta, arheolog al Muzeului Ţării Crişurilor.
Documentele par să ateste că ruinele ar aparţine bisericii cu hramul Sfintei Maria, pe care istoria o plasează vis-a-vis de intrarea sudică a catedralei.
„Nu avem informaţii exacte, certe despre anul construcţiei, dar după forma semicirculară a corului se poate data chiar şi înaintea năvălirii tătarilor din anul 1241, fiind printre edificiile eclesiastice amintite de călugărul Rogerius în lucrarea sa ‘Carmen Miserabile’. Există posibilitatea de a fi funcţionat ca şi capelă funerară sau baptisteriu pe lângă catedrala episcopală gotică”, a afirmat Dumitru Sim.
Totodată au fost descoperite şi trei morminte, care vor putea fi vizitate de către turişti, când Cetatea va intra în circuitul turistic.
“În interior am găsit şi câteva morminte, destul de bine conservate. Încă nu au fost săpate. În zilele următoare sau în săptămânile viitoare le vom săpa şi sperăm să le putem conserva. Vizitatorul o să vadă mormintele plimbându-se de-asupra lor. Din păcate, în Cetate totul este ca o plăcintă. Avem un imens tort: Prima Cetate de dinainte de tătari, 1241, peste a fost ridicată Cetatea Medievală, inclusiv catedrala şi biserica capelă, iar după încă 200 de ani ceea ce vedem acum, Cetatea Bastionară. Din cauza asta, multe dintre vechile obiective sunt suprapuse de construcţii de secol 18. Aici este mica sau marea dificultate, să facem cercetări arheologice integrale”, a precizat arheologul Doru Marta.
Asta este şansa catedralei sau a celei mai mari părţi a ei, că o avem în curte. S-au mai făcut săpături la sfârşit de secol 19, început de secol 20 şi sperăm să avem o imagine rotundă a Cetăţii după ce le adunăm pe toate”, a explicat arheologul Doru Marta.
Cetatea va fi redată circuitului turistic peste un an, aici urmând să funcţioneze un Muzeu al Pâinii, o stradă a breslelor, Muzeul Cetăţii, sedii pentru organizaţii neguvernamentale etc.
Se încarcă comentariile...
