Trei greşeli capitale în cazul accidentului de la Putna: martorii n-au sunat la 112, victima n-a fost imobilizată şi n-a fost transportată regulamentar la spital
0„Adevărul” a solicitat un punct de vedere de la profesorul Diana Cimpoeşu, coordonatorul SMURD în regiunea de Nord-Est a ţării, în legătură cu modul în care se acţionează atunci când o persoană este victima unui accident de tipul celui pe care l-a suferit Sebastian Lungu la Mănăstirea Putna.
În baza informaţiilor furnizate de Mănăstirea Putna în comunicatul de presă emis miercuri, 16 august, „Adevărul” a solicitat o opinie în acest caz de la un specialist în domeniul medicinei de urgenţă. Profesorul Diana Cimpoeşu, coordonatorul SMURD în regiunea de Nord-Est şi şeful UPU de la cel mai mare spital din Moldova, ne-a explicat cum se procedează în cazul unui accident nefericit precum cel care a dus la decesul tânărului Sebastian Lungu.
Potrivit urgentistului, apelul la 112 este prioritar în astfel de situaţii. La fel de importantă este imobilizarea victimei până la sosirea unui echipaj medical profesionist.
„Sebastian a mers pe picioarele lui”
Conform conducerii Mănăstirii Putna, vineri, 11 august, în jur de ora 10.00, Sebastian şi-a prins gâtul între două bare metalice de la un lift. La locul accidentului, într-o pivniţă, a intervenit medicul de familie al comunităţii monahale care i-a acordat primul ajutor şi a constat că tânărul este stabil hemodinamic şi respirator. „Sebastian Lungu s-a deplasat la spaţiul de cazare, a stat în pat circa 20 de minute, apoi a mers, pe picioarele lui, şi a mâncat puţin. În toată această perioadă, a fost însoţit de părintele medic”, se arată în comunicatul menţionat. La 11.20, după ce medicul monah a constatat că pacientul manifestă tulburări de vorbire şi de coordonare motorie, victima a plecat împreună cu călugărul, cu o maşină a mănăstirii, la Spitalul Judeţean din Suceava. Când cei doi au ajuns la spital, tânărul ieşean încă se putea deplasa şi încă era în stare stabilă, susţin călugării.
Conform profesorului Diana Cimpoeşu, (foto alăturat, sursă arhiva personală) în cazul unui tramatism major care afectează zona capului, gâtului şi coloanei vertebrale, victima nu trebuie mişcată, ci trebuie imobilizată până la sosirea unui echipaj profesionist.
„Pentru un traumatism care e major, chiar dacă pacientul e stabil, transportul trebuie făcut cu ambulanţa. Un traumatism în zona gâtului poate interesa coloana cervicală, chiar dacă pacientul se mişcă în primul moment, chiar dacă vorbeşte. Orice traumatism în zona gâtului trebuie să aibă parte de intervenţie din partea serviciilor de urgenţă profesioniste. Dacă era un traumatism minor de mână, de picior, victima putea fi transportată la spital - în lipsa unei ambulanţe - cu mijloace personale. Întotdeuna le spunem celor care anunţă la 112 situaţii cu victime căzute, care au leziuni la gât, acestea să nu fie mişcate din locul respectiv până când nu vine un echipaj profesionist, care să pună un guler cervical şi care să-l pună pe o targă de transport. Cu excepţia riscului de a lua foc mediul respectiv sau de a se prăbuşi imediat clădirea, victima nu trebuie mişcată. Aşa trebuia procedat şi în acest caz”, a declarat Cimpoeşu.
Şefa SMURD în regiunea de Nord-Est a adăugat că, în cazul unui accident precum cel de la Mănăstirea Putna, dispeceratul trimite la locul solicitării cel mai apropiat echipaj profesionist, fie un EPA SMURD, fie un echipaj B2 de la Ambulanţă. Ulterior, în funcţie de constatările paramedicilor sau asistenţilor medicali, dispeceratul poate trimite un al doilea echipaj profesionist, de această dată cu medic de medicină de urgenţă.
Mai mult, în urma informaţiilor din teren, medicul din dispecerat ia decizia la ce spital să fie dusă victima, nu neapărat la cel mai apropiat, aşa cum reiese din informarea mănăstirii. Specialistul poate transfera pacientul inclusiv la spitalul regional cu cea mai bună dotare pentru tratamentul victimei. Din cauză că martorii evenimentului nefericit nu au sunat la 112, Sebastian Lungu a ajuns la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi după cinci ore de la accident, după cum însăşi conducerea mănăstirii precizează.
„Medicul din dispecerat poate lua decizia ca pacientul să nu fie dus la spitalul cel mai apropiat, ci să fie dus direct la spitalul judeţean, care are posibilităţi de investigaţie, care are chirurg, care are neurochirurg. Medicul poate să ia decizia să transfere pacientul inclusiv la Iaşi, la un spital regional, dar, din păcate, din experienţa regiunii şi din experienţa întregii ţări, această decizie se ia mai rar. Totuşi, această posibilitatea este prevăzută în lege, mai ales atunci când la locul solicitării se deplasează un echipaj cu medic”, a mai subliniat şefa SMURD Moldova.
„Victima trebuie transportată cu guler şi cu targă, fără a fi mişcată, fără a merge pe picioare”
Medicul de urgenţă care monitorizează starea de sănătate a unei victime dintr-un accident traumatic poate solicita inclusiv transferul aerian al acesteia. Elicopterul SMURD de la Iaşi putea fi trimis în sprijinul tânărului seminarist, fără însă să se poată aprecia, momentan, dacă intervenţia aeriană ar fi fost şi salvatoare de viaţă.
„În acest caz, dacă acolo ar fi fost paramedici sau asistent medical, ar fi fost transmise datele către medicul din dispeceratul SMURD-Ambulanţă Suceava. Probabil medicul ar fi luat decizia să-l ducă Suceava. Bineînţeles, este foarte important felul în care se transportă pacientul. Atunci când nu ştii ce tip de leziune este, că niciun medic şi nici martorii din jur nu au CT în ochi şi nu pot să ştie că e vorba de disecţie de carotidă, în mod clar acea persoană trebuie transportată, cu guler şi cu targă, fără a fi mişcată, fără a merge pe picioare, de către un echipaj profesionist care trebuie să transfere informaţii şi care trebuie, evident, să monitorizeze pacientul. Dacă starea lui se modifică, poate să solicite medic, transfer aerian sau terestru. Acest caz era unul care avea indicaţie pentru transfer de elicopter, dar să spunem dacă ar fi avut un beneficiu dintr-un transport rapid sau un transfer cu ambulanţa, un pic mai îndelungat, asta poate numai medicina legală, anatomia patologică şi neurochirurgul”, a mai explicat profesorul în medicina de urgenţă.
Potrivit medicului, disecţia de carotidă, diagnosticul stabilit de medicii suceveni şi ieşeni pentru pacientul Sebastian Lungu, este o leziune majoră care are nevoie de intervenţie. „În opinia mea, acest pacient trebuie să ajungă rapid într-un serviciu care să aibă neurochirurgie”, a conchis coordonatorul SMURD din regiunea de Nord-Est.
„Un diagnostic care nu este la îndemână”
Diagnosticul de disecţie de carotidă este un diagnostic de rafinament, după cum ne-a explicat neurochirurgul Lucian Eva, (foto jos, sursă ziaruldeiasi.ro) managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi. Conform specialistului, disecţia carotidei (n.r. carotida – fiecare dintre cele două artere principale, ramuri ale aortei, situate de o parte şi de alta a gâtului, care transportă sângele de la inimă la cap) presupune că artera se rupe în câteva foiţe.
„Ruptura vasului duce la apariţia unui cheag de sânge care blochează funcţionarea acestuia. Prin urmare, apare accidentul vascular ischemic. În acest caz particular, diagnosticul pus de medicii de la Suceava a fost confirmat şi de noi. Pacientul prezenta accident vascular ischemic deja constituit, s-a intervenit endovascular, s-a extras acel tromb, dar complicaţiile erau extinse şi la nivelul creierului. Diagnosticul de disecţie de carotidă este un diagnostic de rafinament, nu este la îndemână. Chiar dacă pacientul ajungea la noi mai repede, nu puteam garanta salvarea vieţii acestuia”, a subliniat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi.
În cursul zilei de joi, 17 august, famillia Lungu a ridicat trupul neînsufleţit al seminaristului de la Institutul de Medicină Legală Iaşi. Conform certificatului de deces, Sebastian Lungu şi-a pierdut viaţa din cauza unei insuficienţe cardio-respiratorii apărute ca o consecinţă a unei secţiuni de aortă stângă, respectiv a unui traumatism cervical. Seminaristul ieşean a murit luni, 14 august, la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi. Moartea suspectă a băiatului în vârstă de 17 ani este anchetată de Poliţia Suceava.
Citeşte şi:
Cum a fost ascunsă sub preş moartea elevului care muncea la Mănăstirea Putna
Se încarcă comentariile...
