Tragedia din Colectiv „a pus capac”unui şir de nemulţumiri ascunse. Românii au ieşit în stradă pentru că oricine putea fi în clubul cuprins de flăcări

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tragedia din Clubul Colectiv în care şi-au pierdut viaţa mai mulţi tineri din ţară a provocat mai multe manifestaţii de solidaritate, dar şi de revoltă împotriva principiului „merge şi aşa”. Reprezentanţi ieşeni din diferite medii văd în protestele de săptămâna trecută o stare de frustrare extinsă după mai mulţi ani de nemulţumiri.

Tragedia din Clubul Colectiv a unit românii în stradă din cauza emoţiei provocate de moartea în grup tinerilor nevinovaţi, ieşiţi să petreacă. Decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, sociologul Nicu Gavriluţă, a explicat că în acest context, „moartea cumplită, năpraznică, a unor oameni a devenit fecundă”. Profesorul, autor al mai multor studii sociale, a arătat că tragedia a făcut posibilă „o revoltă populară ce propune autentice valori în viaţa politică, socială şi personală a fiecăruia dintre noi”.

„Energiile eliberate de sacrificiul involuntar al unor tineri nu pot rămâne fără urmări. Pe un asemenea sacrificiu se poate întemeia o nouă mentalitate sănătoasă, curată, pură, nobilă, demnă, aşa cum ne-o dorim cei mai mulţi dintre noi. Evident că tragedia de la clubul Colectiv a fost o picătură care a umplut paharul răbdării sociale. Dacă nu era ea, eu nu cred că oamenii ar fi ieşit acum în stradă. O singură moarte - tragică, cum a fost cea a poliţistului Bogdan Gigină - nu provoacă aceleaşi emoţii, energii şi dezlănţuiri ale unor frustrări îndelung controlate ca moartea mai multor oameni”.

iasi

Sursele principale ale manifestaţiilor din stradă de săptămâna trecută sunt acumulări sociale de „frustrare, temere, ură, lehamite şi greaţă” provocate de „cancerul corupţiei politice româneşti” şi drama tăcută a milioanelor de români care nu pot supravieţui în ţara lor. Protestele au fost, în viziunea profesorului ieşean, „spontane, proaspete, neprogramate”. „În orice caz adevărate. Nu s-a jucat teatru. S-a refuzat cu hotărâre şi demnitate orice deturnare politică a autenticităţii unei imense nemulţumiri colective. Mai exact, trăirile, frustrările şi fantasmele salvării au ieşit la suprafaţă camuflându-se sub chipul miilor de români nemulţumiţi şi dornici de o viaţă nouă ce au ieşit în mod repetat în stradă”.

Sociologul crede că preşedintele Klaus Iohannis a greşit „frecventând strada”, important fiind în acest moment să găsească „un demers instituţional prin care să se schimbe legislaţia şchioapă, pensiile nesimţite, abundenţa de nulităţi fudule din Parlament şi multe alte patologii sociale. Preşedintele ar trebui să iniţieze o lege prin care în România  «Mama proştilor să nu mai fie mereu gravidă»”.

„De data aceasta, primul-ministru a dovedit inteligenţă şi a reacţionat normal şi rapid”


Fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, profesorul Dragoş Pieptu, chirurg plastician, a explicat că tragedia prin care şi-au pierdut viaţa, până acum, 48 de tineri a fost un factor coagulant. „Ştim demult care sunt metehnele celor care ne conduc de 25 de ani, dar mereu am amânat reacţiile radicale din varii motive. Spre exemplu, au mai fost accidente colective în fabrică, în mină, dar omul de rând se credea ferit, deoarece le percepea ca întâmplări unice care apar în medii cu probleme. Acest eveniment nefericit a fost într-un loc public unde poate intra copilul, fratele , sora, prietenul fiecăruia dintre noi. Ne-a făcut brusc să înţelegem că minciuna, corupţia, atitudinea «merge şi aşa» pot ucide şi oricare dintre noi poate fi victima”.

Profesorul crede că românii pot suporta multe nedreptăţi „cu stoicism”, dar răbufnesc la un factor declanşator, cu impact emoţional. În opinia profesorului, numărul protestatarilor de la începutul săptămânii trecute a scăzut pe parcurs pentru că demisia fostului premier Victor Ponta a surprins pe toată lumea. „Oamenii se aşteptau la tergiversări, contra-manifestaţii, conform tipicului de până acum. De data aceasta, primul-ministru a dovedit inteligenţă şi a reacţionat normal şi rapid. Aşa că protestatarii nu mai au asupra cui să se focuseze. Fiind Guvern provizoriu, energia nu poate fi canalizată împotriva cuiva”.

Cu toate că prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis în Piaţa Universităţii din Capitală a fost considerată, conform unora, o reacţie târzie, profesorul ieşean spune că preferă atitudinea rezervată a actualului şef de stat, în schimbul celei a fostului preşedinte. „Prefer să lucreze de la Cotroceni în interesul acestui entuziasm pupular. Aştept România lucrului bine făcut. Preşedintele în funcţie are datoria să ne arate că poate trece de la cuvinte la fapte”, a conchis medicul.

„Emoţiile nu dau soluţiile cele mai bune”


Rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, profesorul Vasile Işan, crede că revolta românilor provocată de tragedia din Clubul Colectiv „a pus capac” unor ani de frustrări şi nemulţumiri sociale. „Emoţia colectivă poate să explice şi o stare de revoltă socială pe care o resimte fiecare dintre noi în funcţie de trăirea personală. Acum, mulţi dintre noi au ieşit să strige nemulţumirea că alţii pot obţine ce vor pe căi lăturalnice, nu pe muncă şi putere intelectuală”, a declarat profesorul.

iasi

La bază economist, rectorul spune că vede în manifestaţiile din ultima săptămână mişcări similare celor din ţările civilizate. „Peste tot au loc presiuni sociale, manifestaţii, conflicte în stradă. De exemplu, în Franţa, începând cu 2005 sunt mereu manifestaţii în marile oraşe. Cred că suntem o societate neaşezată în care contează domnia legii şi nu regula oamenilor. Cu alte cuvinte, dacă înlocuim nişte pseudo-lideri, credeţi că obţinem ceva? Dacă imbunătăţim regulile şi instituţiile s-ar putea trăi bine, mai onest, dar cu certitudine mai modest. Din punctul meu de vedere, nu emoţiile dau soluţiile cele mai bune”, a concluzionat profesorul.

„Din păcate, presiunile sunt pe Preşedinte mai mult decât pe Parlament”

În opinia politologului Sorin Bocancea, profesor universitar la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, „manifestaţiile de protest sunt un indicator al gradului de frustrări acumulate de societatea românească”. „Accidentul în care a murit un poliţist dintr-o coloană oficială folosită ilegal de un înalt demnitar şi cel de la Clubul „Colectiv”, cu numărul de morţi în creştere de la o zi la alta, au jucat rol de capse de detonare”, a declarat universitarul.

Din punctul său de vedere, societatea a început să-şi aibă „propria presă” prin reţelele de socializare prin intermediul cărora s-a mobilizat. Totuşi, românii îşi exprimă nemulţumirile greşit şi nu se concentrează corect, asupra „adevăratului personaj negativ. „Din păcate, presiunile sunt pe Preşedinte mai mult decât pe Parlament. Schimbarea nu se realizează prin plecarea unui premier, fiindcă cei ce vor veni vor juca după aceeaşi partitură normativă. Parlamentul trebuie să rezolve criza cel puţin prin modificarea legii electorale şi prin înlăturarea actualului şef al instituţiei, Avocatului Poporului. Chiar dacă strada a luat o pauză, cred că vremea protestelor nu a trecut. Însă viitoarele proteste trebuie să aibă loc în faţa Palatului Parlamentului. Acolo este sursa răului şi de acolo trebuie să vină reparaţiile necesare”, a mai precizat profesorul.    

 

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite