Cercetătorul trecut prin 24 de pelerinaje ortodoxe: „La moaşte vin oameni care vor uimire într-o lume în care nimic nu-i mai motivează“

Cercetătorul trecut prin 24 de pelerinaje ortodoxe: „La moaşte vin oameni care vor uimire într-o lume în care nimic nu-i mai motivează“

Mirel Bănică (dreapta), autorul studiului "Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană" FOTO Cezar Pădurariu

Cercetătorul Mirel Bănică a publicat, la capătul a cinci ani de studiu, prima lucrare ştiinţifică din România referitoare la pelerinajele ortodoxe, intitulată „Nevoie de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mirel Bănică (42 de ani), membru al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, a decis în urmă cu cinci ani să studieze pe îndelete pelerinajul la moaşte, un fenomen care, la vremea respectivă, creştea în intensitate şi stârnea adevărate furtuni mediatice.

A trecut de atunci prin 22 de pelerinaje individuale şi două de grup, la mănăstiri din Dobrogea, din împrejurimile Bucureştiului, de la Iaşi, Suceava sau Nicula, şi a realizat studii de teren din discuţii cu persoane implicate direct şi indirect în organizarea pelerinajului, preoţi, jurnalişti, forţe de ordine, pompieri, comercianţi de obiecte religioase şi pelerini.

Rezultatele cercetării socio-antropologice complexe se găsesc într-o carte intitulată „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană“, lansată astăzi, 13 octombrie, la Iaşi, în toiul celui mai eveniment religios autohton, pelerinajul la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Una dintre concluziile cărţii este că pelerinajul catolic „înseamnă drumul“, iar la cel ortodox, „comprimat spaţial şi temporal, ceea ce contează este aşteptarea“. Ideea este că pelerinii, dacă ajung la un astfel de eveniment religios şi nu au parte de rând, se simt neîmpliniţi.

Mirel Bănică a descoperit că, la unele pelerinaje mai mici, precum cele de la Curtea de Argeş sau Suceava, jandarmii îngustează intenţionat rândul, cu garduri metalice. „Uneori, oamenii stau o oră la rând, se bucură că au scăpat repede, dar simt că le lipseşte ceva, că ritualul n-a fost performat complet. Din acest motiv, foarte mulţi se întorc din nou la rând“, ne-a explicat cercetătorul, brăilean la origine, una dintre concluziile studiului.

O specie foarte aparte descrisă în carte sunt pelerinii care iau proba aşteptării (frigul, foamea) în sensul de dezvoltare personală. „Am întâlnit oameni care lucrează în corporaţii, care mi-au spus «Eu am un coach fizic şi unul spiritual, care mi-a spus că trebuie să mă duc la pelerinaj ca să mă construiesc interior». Este un bricolaj excepţional între cel mai avansat limbaj al dezvoltării personale şi limbajul spiritual al aşteptării. Pelerinajul presupune un efort de asceză, şi fizică şi psihică“, mai spune Bănică.

"Pelerinii din rând nu-i iubesc pe politicieni"
„Nevoia de miracol“ se centrează pe pelerinajul de la Iaşi şi încearcă să descrie un fenomen care ilustrează foarte bine vremurile actuale, este de părere autorul. „Este vorba despre nişte oameni care-şi caută o cale, generaţia care are acum 60-70 de ani, oameni care au trăit preponderent sub comunism, au ieşit la pensie, unii dintre ei au şi puţini bani şi vor să facă acest pelerinaj. Pentru pelerinul care pleacă din sat este excursia anuală. Ei nu se duc în Grecia, Bulgaria, Spania la plajă. Asta este modalitatea lor de-a face turism. De multe ori mi-au spus pelerinele-femei că mai scapă şi ele de bărbat. Pelerinajele dau dependenţă. Dacă te simţi bine la o nuntă pentru că-ţi place să dansezi, te duci şi la a doua, la a treia“, a precizat cercetătorul brăilean.

Mirel Bănică a mai descoperit că, în accepţiunea majorităţii pelerinilor, în jurul datei de 14 octombrie încărcătura sacrală este mai mare, iar posibilitatea de a se înfăptui miracolul este mai mare. „Sunt oameni care vor miracol într-o lume în care nimic nu-i mai uimeşte, nimic nu-i mai motivează. Sunt oameni care au probleme foarte grave cauzate de migraţie. Am văzut scene în pelerinaj, când omul ajuns la raclă a spus «Mamă, am ajuns, se gândeşte mama la tine!»“, a mai spus Bănică.

Sociologul crede că biserica nu controlează fenomenul pelerinajului, ci plecarea în pelerinaj este o decizie 100% individuală: „Biserica este clar că are reţete financiare importante din pelerinaj. Aşa a fost dintotdeauna. Este unul dintre motivele pentru care pelerinajele au subzistat. Ce se întâmplă cu aceşti bani, câţi sunt, este o mare necunoscută. Care este destinaţia lor, la fel, s-a întrebat presa. Pe mine nu m-a interesat foarte mult. Ce-am putut vedea e că oamenii care dau bani, fie că e vorba de domnul procuror, fie de Aneta Todiraşcu din Văscăuţii din Deal, nu simt că dau banii bisericii. Ei fac un schimb informal cu divinitatea pe care n-o pot vedea. Ei răsplătesc serviciile Divinităţii“.

Studiul mai constată că pelerinii îi dispreţuiesc pe politicieni. „Pelerinii din rând nu-i iubesc pe politicieni. Nu iubesc prezenţa lor acolo, în momentul acela, pentru că rândul se blochează, iar timpul de aşteptare este mai mare. Cei care-şi închipuie că, prin simpla lor prezenţă acolo, vor fi şi acceptaţi şi percepuţi ca fiind mai credincioşi, se înşeală“, adaugă cercetătorul brăilean.

„Pelerinajul este un ritual. Rolul lui este de a reporni viaţa, de a pune viaţa pe făgaşul rural. Pentru pelerinii rurali, Sfânta Parascheva e un punct bine fixat în viaţa lor, care le spune că am trecut şi prin asta, putem intra în iarnă liniştiţi. Omul modern nu mai trăieşte în ritmul acesta“

 

Slujbă cu prim-ministru la tribuna oficială
Deşi oficialii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au estimat că, anul acesta ar urma să ajungă la Iaşi în jur de 300.000 de pelerini, cu aproape 100.000 mai mulţi faţă de 2013, străzile din jurul Catedralei Mitropolitane sunt neaşteptat de pustii.

Coada se întindea astăzi, 13 octombrie, pe o lungime de sub un kilometru, iar credincioşii au aşteptat cel mult trei ore, spre deosebire de anul trecut, când a fost nevoie de peste 20 de ore. Motivul se regăseşte într-o altă concluzie a studiului „Nevoia de miracol“, aceea că, în mod paradoxal, pelerinul se sperie de aşteptarea prelungă, iar mediatizarea intensă a suferinţelor îndurate de pelerini a produs „un efect de ecou“, după cum spune Bănică. Clericii au estimat că, până ieri după-amiază, au trecut prin faţa raclei cu moaştele Cuvioasei Parascheva în jur de 120.000 de oameni.

Marţi, 14 octombrie, de la ora 9.30, este programată slujba liturgică dedicată Sfintei Cuvioase Parascheva. Soborul de preoţi care va oficia ceremonia religioasă este condus de Înalpreasfinţitul Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pe o scenă amplasată în curtea Catedralei Mitropolitane, înspre pietonalul Ştefan cel Mare. Sunt aşteptaţi să ia parte câţiva mii de credincioşi, iar la tribună sunt aşteptaţi, alături de şefi ai administraţiei locale, primul ministru Victor Ponta şi alţi lideri PSD de la centru. După slujbă, la ora 12.00, are loc „Masa Pelerinilor“, eveniment tradiţional în cadrul căruia pelerinii primesc sarmale de pomană.

Mai puteţi citi:

O femeie a murit din cauza oboselii şi a inimii în timp ce aştepta să ajungă la moaştele Cuvioasei Parascheva

Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar ziua de 14 octombrie, când este hramul, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din România

Politicienii s-au băgat din nou în faţă la moaştele Sfintei Parascheva. Un pelerin de rând aşteaptă 15 ore să ajungă la raclă

Parascheva, de la sfântă la afacerea BOR

Începe cel mai mare pelerinaj religios din ţară

Sărbătorile Iaşiului - program tras la indigo cu cel din 2012. Cât cheltuie Primăria pentru Pavel Bartoş, Smiley, Loredana, Mandinga şi Cargo

Sărbătorile Iaşului, desfiinţate de organizatorii de evenimente

Iaşi, oraşul de după dealuri

citeste totul despre: