VIDEO Descoperiri arheologice uimitoare în Sarmizegetusa Regia: ruinele unei clădiri misterioase şi o alee antică de lux, scoase la iveală
0
Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.
Descoperiri importante înregistrate în urma cercetărilor arheologice care au loc la Sarmizegetusa Regia au fost făcute publice, sâmbătă, de Ziua Porţilor Deschise. O ramificaţie a drumului antic pavat, construită în vremea dacilor, despre a cărei existenţă se cunoştea, dar ea nu a fost cercetată până în prezent, a fost scoasă la lumină, alături de ruinele unui edificiu necunoscut până în prezent. Cele două vestigii din fosta capitală a Daciei sunt considerate extrem de importante.
„În acest an am avut o campanie mai lungă, care se va încheia la sfârşitul lunii septembrie. Am început săpăturile pe Terasa a IX-a, deasupra zonei sacre, care s-a soldat cu descoperirea unor monumente interesante. Este vorba în primul rând de reidentificarea unei alei pavate de care se ştia încă din 1989, şi noi am continuat cercetarea ei, rezultatele cercetărilor fiind promiţătoare. De asemenea, am găsit fundaţiile unui edificiu din piatră, căruia în anii următori o să reuşim să îi precizăm planul, în condiţiile în care suntem doar la început în cercetarea lui. Materialul arheologic este pe măsură, este divers şi destul de bogat: ceramică pictată, vârfuri de săgeţi, o daltă, o fibulă şi alte obiecte”, a declarat, pentru adevarul.ro, prof. univ. Dr. Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic.
Aleea pavată cu dale de piatră datează din perioada dacică, iar arheologii vor stabili locul de unde a fost extras materialul, o ipoteză fiind vechea carieră de calcar a dacilor, de la Măgura Călanului. Aleea antică reprezintă o ramificaţie a drumului pavat din Sarmizegetusa Regia, această ramură ducând spre terasa a IX-a.
„Terasa, în forma ei actuală, pare supraînălţată în momentul în care această cale pavată a ieşit din uz. În anii următori o vom dezveli în întregime şi, ceea ce e mai interesant, dacă vom avea noroc, să găsim şi înspre ce ducea. Noi bănuim că la capătul unui asemenea drum pavat trebuia să se afle ceva important”, a declarat istoricul Gelu Florea.
Sarmizegetusa Regia, noi descoperiri uimitoare
Printre cele câteva sute de vizitatori ai Sarmizegetusei Regia s-a aflat şi Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului.
„Avem acum o imagine extinsă asupra anvergurii şi complexităţii zonei sancturelor, faţă de ce se ştia până în prezent. Existau indicii, din timpul cercetărilor anterioare, asupra existenţei altor amenajări, dar acum au apărut detalii remarcabile pe care le putem studia în contextul arheologic neperturbat şi acest lucru ne poate ajuta pe de o parte să înţelegem mai bine ce se întâmpla în zona aceasta, iar pe de altă parte ne poate ajuta, din perspectiva Institutului Naţional al Patrimoniului, în colaborarea pe care am iniţiat-o anul acesta cu Consiliul Judeţean Hunedoara, pentru realizarea unui proiect de amenajare, restaurare şi punere în valoare a întregului sit arheologic. Este un proiect care se poate derula pe o perioadă lungă de timp şi suntem la început”, a declarat, pentru adevarul.ro, managerul INP.
Planuri pentru restaurarea monumentelor
Din anii 1980, susţine acesta, nu au mai existat intervenţii care se referă la întreg situl, ci doar intervenţii punctuale de restaurare.
„Ne propunem să facem un studiu de prefezabilitate care să contureze opţiunile pe care ar trebui să le luăm în calcul şi sperăm ca anul viitor să putem trece la etapa următoare şi să proiectăm intervenţii de punere în siguranţă, de restaurare a elementelor care sunt mai afectate şi apoi de amenajare pentru vizitare”, a declarat Ştefan Bâlici.
Cercetările arheologice din această vară au fost efectuate de un colectiv ştiinţific format din arheologi şi studenţi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Au fost finanţate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cu circa 35.000 de lei, şi de Consiliul Judeţean Hunedoara, cu 100.000 de lei, potrivit vicepreşedintelui instituţiei, Sorin Vasilescu. Sâmbătă, turiştii au fost invitaţi la Ziua Porţilor Deschise la Sarmizegetusa Regia. Le-au fost oferite ghidaje de specialitate la monumentele din aşezarea dacică şi posibilitatea de a vizita săpăturile aflate în desfăşurare. Intrarea a fost gratuită.
Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare.
FOTO: Cetăţile dacice / Facebook.
Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice. Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României.
FOTO: Cetăţile dacice / Facebook.
Vă recomandă să citiţi şi:
Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.
FBI şi Interpol caută 11 brăţări dacice din aur, furate din zona Sarmizegetusa Regia
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au informat că 11 brăţări spiralice din aur, provenite din zona Sarmizegetusei Regia, sunt căutate de autorităţi cu ajutorul FBI şi Interpol.
Sarmizegetusa Regia şi lacurile glaciare din Masivul Retezat se află printre cele mai tainice locuri care împodobesc ţinutul Hunedoarei. Au devenit atracţii pentru turiştii din întreaga lume. Sunt înconjurate de o aură misterioasă, care ascunde secrete vechi, pe care oamenii au încercat să le desluşească prin nenumărate legende şi poveşti.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.
Se încarcă comentariile...
