Traficanţii de comori dacice estimate la patru milioane de euro ajung la Curtea de Apel. Instanţa decide soarta grupării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Spirală de aur dacică, printre obiectele reduperate de statul român. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Spirală de aur dacică, printre obiectele reduperate de statul român. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Apelul celor patru căutători de comori din siturile UNESCO din Munţii Orăştiei, condamnaţi pentru furtul şi traficarea unor tezaure antice în valoare de aproape patru milioane de euro va fi soluţionat joi de Curtea de Apel Alba Iulia.

Liviu Darius Baci, Mircea Mihăilă, Florin Zvîncă şi Romică Hândorean, condamnaţi anul trecut la închisoare şi la plata unor despăgubiri de aproape patru milioane de euro, pentru traficarea unor tezaure dacice furate din cetăţile Munţilor Orăştiei, sunt chemaţi joi, în faţa instanţei Curţii de Apel Alba Iulia.

Cei patru au contestat decizia Tribunalului Hunedoara, prin care au fost condamnaţi, iar apelul va fi soluţionat la Alba Iulia. În luna mai a anului trecut, magistraţii Tribunalului Hunedoara i-au condamnat pe Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă la câte şapte ani şi patru luni de închisoare, în dosarul de spălare de bani. Florin Sebastian Zvîncă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Romică Hîndorean a primit o condamnare de şase ani şi patru luni.

Bani negri din tezaurele Sarmizegetusei
Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur.

Bunurile au fost furate în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate. Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.

Potrivit anchetatorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost „spălaţi” astfel.

„Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede;  5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.


Vă recomandăm şi:

Ciudăţeniile sexuale ale sciţilor: bărbaţii se castrau şi deveneau femei, iar tinerele îşi retezau sânii pentru a prinde putere

Mărturii bizare despre sciţi şi sarmaţi, triburile care au ajuns în urmă cu aproape două milenii şi jumătate şi pe actualul teritoriul al ţării noastre, au uimit lumea antică. Hipocrate afirma că mulţi dintre bărbaţii sciţi se castrau, pentru a trăi ca femeile, în timp ce soţiile sarmaţilor obişnuiau să îşi cauterizeze sânii pentru a căpăta forţă şi îndemânare în mînuirea armelor.

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite