Târgul de fete de pe Muntele Găina: mii de turişti vin la cea mai iubită sărbătoare a moţilor. Ce s-a schimbat în ultimii ani

Târgul de fete de pe Muntele Găina, cea mai importantă sărbătoare a moţilor, are loc în acest sfârşit de săptămână. Este un eveniment bogat în tradiţii şi istorie, chiar dacă în ultimii ani locul din Apuseni a fost invadat de comercianţi de kitschuri, iar folclorul local concurează cu manelele.

Mii de turişti sunt aşteptaţi la sfârşitul săptămânii pe Muntele Găina, unde are loc Târgul de fete. Sărbătoarea moţilor din satele răsfirate în Munţii Apuseni are o istorie de peste două secole, însă în ultimii ani, meşterii populari au pierdut teren în faţa comercianţilor de kitschuri, mâncărurile tradiţionale au lăsat locul micilor, grătarelor şi berii, iar muzica artiştilor din zonă concurează cu „festivalurile” de manele din preajma corturilor vizitatorilor.

Târgul de fete, organizat anual în duminica din preajma Sărbătorii Sfântului Ilie, are loc pe muntele aflat nu departe de graniţele judeţelor Alba, Hunedoara, Arad şi Bihor, în zona comunei Avram Iancu. Festivalul va cuprinde spectacole folclorice programate atât sâmbătă cât şi duminică, recitaluri de muzică folk susţinute de Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Vali Şerban şi Florin Săsărman (sâmbătă), un târg al meşterilor populari şi momente evocatoare dedicate lui Avram Iancu, cel mai important personaj istoric al moţilor.

Tradiţiile lasă loc divertismentului
Înfiinţat ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul Târgul de fete de pe Muntele Găina a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor şi artei populare populare, care treptat au pierdut şi ele teren în faţa comerţului cu kitschuri. „Evenimentul are în prezent un aspect comercial, în defavoarea târgului popular care predomina în trecut, când oamenii nu doar îşi vindeau mărfurile produse de ei, dar şi făceau schimburi între ele”, spune Elena Betea, autoarea, împreună cu tatăl său Aron Pârva, a cărţii „Muntele Găina şi nedeia tradiţională”. Localnicii din satele Apusenilor sunt printre puţinii oameni care încearcă să păstreze tradiţiile vechi ale sărbătorii. „Pentru ei, foarte important a rămas Avram Iancu, cea mai mare personalitate din istoria zonei. Vin la târg şi pentru a auzi vorbindu-se despre el”, spune Elena Betea. Aglomeraţia şi valul de comercianţi de kitschuri au stricat însă atmosfera de sărbătoare. „Manelele şi petrecerile zgomotoase, îmbulzeala produsă de bişniţarii ce pot fi văzuţi prin toate târgurile din ţară şi de amatorii de distracţii care nu au nicio legătură cu zona ne-au îndepărtat de acest târg”, spune Raul Matei, localnic din Brad.

Povestea târgului a iscat controverse
Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment sunt mult mai vechi. Evenimentul a stârnit de la începuturile sale fascinaţia străinilor, dar şi unele controverse. Scriitorul Jokai Mor descria astfel sărbătoarea, la mijlocul secolului al XIX-lea. „Locuitorii munţilor, fiind toţi păstori, stau atât de departe cu locuinţele lor unul de altul, încât cel mai apropiat vecin are nevoie de jumătate de ceas până când ajunge la celălalt. Din această cauză fetele tinere nu au unde să se ducă şi tineretul de aici nu se întâlneşte decât o dată în an la târgul de fete ce se ţine pe Muntele Găina. Aici, mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. Pe unele dintre fete le ţin tare la preţ, pe altele le vând cât ai bate din palme, la primul client care se prezintă. Perechea nouă urmată de cântece de fluier şi cimpoiu pleacă până la primul călugăr care le dă binecuvântarea căsătoriei”, informa scriitorul, în cartea „Sărmanii bogaţi”. Niciodată nu s-au făcut căsătorii aranjate la Târgul de fete de pe muntele Găina, susţin însă autorii Elena Betea şi Aron Pârva.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Târgul de fete de pe Muntele Găina. Cum erau tocmite fiicele moţilor: „La gâtul lor erau atârnaţi taleri de aur şi de argint”

La sfârşit de săptămână turiştii sunt invitaţi la Târgul de fete de pe Muntele Găina, o sărbătoare bogată în tradiţii şi legende. Târgul anual din Apuseni a fascinat de-a lungul timpului nenumăraţi artişti şi scriitori, care au lăsat posterităţii descrieri impresionante. Una dintre cele mai vechi a fost publicată de Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi".

Avram Iancu, 10 mituri despre „crăişorul munţilor”: iubita unguroaică, luptele moţilor, depresia şi refuzul împăratului

Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.

Zece secrete ale moţilor, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu

Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă.