Secretul din spatele crimelor care au îngrozit Deva în 1940: de ce cadavrele legionarilor împuşcaţi au fost expuse timp de două zile în piaţă

Piaţa Regele Ferdinand. Deva.

Un ordin secret din toamna anului 1940, primit de comandantul Legiunii de jandarmi din Hunedoara, a stat la baza unuia dintre cele mai cumplite evenimente petrecute în istoria recentă a judeţului: trei hunedoreni au fost împuşcaţi, iar cadavrele lor au fost expuse timp de două zile în piaţa din centrul Devei, pentru a fi daţi exemplu populaţiei, că astfel “vor păţi toţi trădătorii neamului”.

Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara păstrează un număr impresionant de mărturii despre evenimentele petrecute la începutul anilor 1940, în judeţ, când România aflată sub regimul mareşalului Ion Antonescu se pregătea de intrarea în cel De-al Doilea Război Mondial.

Comunităţile din Deva, Hunedoara şi Valea Jiului se aflau într-o stare de tulburare nemaîntâlnită, aşa cum reiese din informaţiile păstrate în notele informative ale Poliţiei Deva. Existau tensiuni între localnicii români, maghiari, saşi şi evrei, iar Poliţia îi ţinea sub atentă supraveghere pe simpatizanţii Mişcării Legionare, ai comunismului şi pe adepţii iredentismului maghiar. În vremurile tulburi din toamna anului 1940, trei crime săvârşite asupra unor legionari din judeţ aveau să cutremure comuitatea. Dumitru Popa, Nicolae Sârbu şi Gheorghe Cornea au sfârşit ucişi de jandarmi, iar apoi trupurile lor au fost expuse timp de două zile în Piaţa Regele Ferdinand, din Deva.

Aleşi pentru a fi ucişi
Împrejurăririle asasinatelor au fost expuse într-o notă informativă a Poliţiei Deva, din 25 octombrie 1940. “Din cercetările întreprinse la Cabinetul 2 de Instrucţie de pe lângă Tribunalul Hunedoara, precum şi din informaţiunile primite de noi din sursă competentă, rezultă că ordinul pentru împuşcarea a unui număr de trei legionari din judeţ a fost dat de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Bucureşti, telegrafic cifrat, adresat comandantului Legiunii de jandarmi Maior Teodorescu. Telegrama avea următorul conţinut: “Executaţi trei legionari din cei mai periculoşi, cari vor fi expuşi în piaţa publică, cu placarda având inscripţia: “aşa vor păţi toţi trădătorii neamului”.

Din declaraţia dată la Cabinetul de Instrucţie, de către colonelul Bengliu, fostul prefect de judeţ de atunci, rezultă că desemnarea legionarilor care trebuiesc împuşcaţi a fost făcută de maiorul Teodorescu, comandantul Legiunii, care însuşi a dat ordin executanţilor pentru împuşcarea lor”, se arăta în nota secretă a Poliţiei Deva, păstrată în prezent la Arhivele Naţionale – judeţul Hunedoara.

Cei trei legionari aleşi pentru a fi ucişi în judeţul Hunedoara proveneau din mediul rural: Popa Petru era din comuna Simeria, Sârbu Nicolae, din comuna Mintia, iar Cornea Gheorghe era din satul Boz.

“Legionarul Popa Dumitru a fost împuşcat de şeful Postului de Jandarmi din Simeria, plutonierul Bugariu Vasile, împreună cu sergentul major Berevoescu Eugen şi caporalul Coroi Ioan. Legionarul Sârbu Nicolae a fost împuşcat de plutonierul Băloiu Nicolae de la Postul de Jandarmi Şoimuş, actualmente în Legiunea de Jandarmi Caraş. Legionarul Cornea Gheorghe a fost împuşcat de plutonierul Dumitru Atodiresei de la Postul Brănişca, actualmente la Centrul de Instrucţie de la Târgu Ocna”, informa Poliţia Deva.

Aruncaţi în cimitirul săracilor
Procesul verbal despre efectuarea execuţiei a fost adresat de maiorul Teodorescu, comandantul legiunii, şi a avut următorul conţinut: „Legionarii fiind escortaţi de jandarmi şi, la un moment dat încercând să fugă de sub escortă, au fost împuşcaţi”, se arată în nota informativă a Poliţiei Deva.

„Cadavrele legionarilor ucişi au fost expuse timp de două zile în Piaţa Regele Ferdinand a oraşului Deva, de unde au fost ridicate de jandarmi şi înmormântate în cimitirul vechi pentru înmormântarea celor morţi de boli contagioase şi cei neidentificaţi de la marginea oraşului Deva”, se arăta în nota semnată de şeful Poliţiai Deva,

Vă recomandăm şi:

Simbolurile Hunedoarei, lăsate în voia sorţii: ce s-a ales de monumentele care au marcat istoria oraşului

Monumentul dedicat siderurgiştilor, statuia lui Iancu de Hunedoara, simbolul Corvinilor din Centrul vechi şi troiţa eroilor revoluţiei din Parcul Tineretului sunt monumentele de for public reprezentative pentru municipiu, degradate cu trecerea timpului şi pentru că nu au mai fost îngrijite.

Prigoana franciscanilor din Hunedoara anilor 1940: de ce erau urmăriţi la tot pasul şi cum a devenit mănăstirea lor un loc al întâlnirilor conspirative

O serie de documente vechi ale Poliţiei Deva, păstrare la Arhivele judeţului Hunedoara, prezintă cele mai tumultoase evenimente din istoria mănăstirii franciscane din localitate. În anii 1940, numeroşi preoţi şi călugări ai mănăstirii au fost urmăriţi pentru activităţi împotriva românilor din Hunedoara.

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă şi plângeri privind infracţiunile grave comise de ostaşii Armatei Roşii în cei trei ani în care au ajuns în judeţ. Multe dintre ele au rămas nepedepsite de autorităţi.