Sarmizegetusa Regia va fi scanată aerian cu tehnologie performantă. Se aşteaptă noi descoperiri sub fostul oraş antic

O nouă scanare aeriană cu tehnologie performantă va avea loc la Sarmizegetusa Regia, pentru a descoperi „obiectivele ascunse sub pământ”, potrivit conducerii Consiliului Judeţean Hunedoara.Şi în 2012, zona fostei capitalei dacice din Munţii Orăştiei a fost scanată aerian, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar în anii trecuţi astfel de demersuri au dat naştere mai multor teorii controversate.

Sarmizegetusa Regia va fi scanată aerian, cu tehnologie performantă, capabilă să identifice principalele obiective arheologice aflate sub pământ, susţine Sorin Vasilescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, instituţie în administrarea căreia se află monumentul UNESCO. Demersul are ca scop pregătirea terenului pentru viitoarele cercetări arheologice şi pentru cele de conservare a sitului. Valoarea aproximativă a investiţiilor necesare pentru conservarea şi protejarea cetăţii dacice Sarmizegetetusa Regia este de aproximativ 60 de milioane de euro, declara, recent, Sorin Vasilescu.

Evaluarea costurilor necesare a fost făcută de specialişti, a precizat acesta, iar pentru realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii (DALI), în care se vor prevedea toate investiţiile necesare pentru monumentul istoric, Consiliul Judeţean Hunedoara a încheiat un contract de cooperare şi colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului. „Va dura cel puţin cinci ani până când vom reuşi să punem în practică toate investiţiile necesare”, a completat reprezentantul CJ Hunedoara.

Scanare cu laser

O scanare a Sarmizegetusei Regia cu dispozitive performante a fost realizată în 2012, de o echipă de specialişti angajată de BBC care filma un documentar. Scanarea, efectuată din avion prin sistemul LIDAR, a oferit imagini care ajutau la găsirea oricăror construcţii îngropate în pământ şi a diverselor tipuri de săpături. Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreiase pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Tehnologia foloseşte trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică.

În timp ce, potrivit arheologilor, mai puţin de cinci la sută din teritoriul fostului oraş antic a fost cercetat sistematic, începând din anii 1990, Sarmizegetusa Regia a fost tema a numeroase controverse şi ipoteze privind cercetările secrete.

Mituri controversate

Vasile Dragomir, un fost general de divizie al Armatei Române a fost autorul celor mai multe astfel de articole, în care susţinea că pe baza acestor cercetări s-a stabilit că aşezarea din Munţii Orăştiei se suprapune unui „oraş subteran” care s-ar întinde pe 200 de kilometri pătraţi şi ar cuprinde şi celelalte aşezări antice din Munţii Orăştiei. Informaţiile, contestate de majoritatea istoricilor, au fost lansate într-o serie de articole publicate la începutul anilor 1990. Potrivit fostului general, descoperirea ar fi fost făcută de armata română care căuta locuri pentru a construi unităţi militare. O altă teorie controversată, publicată în anii 1990 despre Sarmizegetusa Regia, susţinea că echipe de cercetători ruşi au scanat, cu dispozitive performante şi cu ajutorul sateliţilor, teritoriul oraşului antic.

Oraşul antic din munţii

Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara, care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Traian, împăratul roman care a supus Dacia. 10 lucruri puţin ştiute despre el. Cum au ajuns capul şi comorile regelui Decebal în mâinile sale

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.

Monede antice valoroase ridicate de procurori: un stater Lysimach de aur a fost recuperat din Olanda

Mai multe obiecte antice au fost ridicate de procurorii care invstighează traficul de comori sustrase din zona Sarmizegetusei Regia, în urma unor percheziţii efetcuate la două galerii de artă din Bucureşti şi la domiciliile unor colecţionari. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat şi o monedă Lysimach, extrem de valoroasă.