Sarmizegetusa Regia, Roşia Montană şi Costeşti vor fi scanate cu tehnologie de ultimă generaţie. Detaliile proiectului din cele mai misterioase locuri antice
0Marile cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi situl arheologic de la Roşia Montană vor fi scanate aerian cu tehnologie de ultimă generaţie. Institutul Naţional al Patrimoniului a publicat detaliile proiectului.
Institutul Naţional al Patrimoniului a scos la licitaţie serviciile de fotogrammetrie şi aerofotografie pentru situl Roşia Montană şi pentru siturile cetăţilor dacice Costeşti Cetăţuie şi Sarmizegetusa. Preţul oferit pentru scanarea laser aeriană a celor trei situri este de 120.000 de lei.
„Scanarea laser aeriană a sitului arheologic Roşia Montană se doreşte a se efectua în vederea elaborării Planului de Management pentru situl Roşia Montană, conform cerinţelor UNESCO şi a siturilor dacice Costeşti Cetăţuie şi Sarmizegetusa Regia, pentru monitorizarea acestor monumente UNESCO, în conformitate cu atribuţiile Institutului Naţional al Patrimoniului. Scanarea aeriană va acoperi o suprafaţă de circa 40 de kilometri pătraţi pentru situl arheologic ROşia Montanţă, circa un kilometru pătrat pentru situl dacic Costeşti Cetăţuie şi trei kilometri pătraţi pentru situl dacic Sarmizegetusa”, se arată în documentele Institutului Naţional al Patrimoniului.
Scanarea laser se va face prin tehnologie Lidar
Se va folosi tehnologie LiDAR. Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreia se pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Tehnologia foloseşte trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică. Pentru toate cele trei zone densitatea de scanare a punctelor trebuie să fie de 16 pct/mp.
„Aerofotografierea se va realiza pe toată suprafaţa proiectului. Scopul aerofotografierii este obţinerea de fotograme digitale color, necesare producerii stereomodelelor şi ortofotoplanului digital. Avizele şi aprobările necesare pentru efectuarea zborurilor vor fi obţinute de către Prestator de la instituţiile abilitate. Declasificarea zonelor militare intră în sarcina Prestatorului. Aceasta va fi realizată de către instituţiile abilitate. Imaginile fotogammetrice trebuie preluate în condiţii de vegetaţie minimă şi fără ca suprafaţa terestră să fie acoperită de vegetaţie sau inundaţii, fotogramele digitale trebuie să fie clare, preluate în condiţii de vizibilitate maximă (fără ceaţă, fum, praf, voal atmosferic), iar umbrele trebuie să fie cât mai scurte. Aerotriangulaţia va fi executată digital, cu softuri licenţiate, instalate pe echipamente hard corespunzătoare”, se arată în documentele publicate de Institutul Naţional al Patrimoniului.
În cazul Sarmizegetusei Regia, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara, demersul are ca scop pregătirea terenului pentru viitoarele cercetări arheologice şi pentru cele de conservare a sitului. O scanare a Sarmizegetusei Regia cu dispozitive performante a fost realizată în 2012, de o echipă de specialişti angajată de BBC care filma un documentar.
Vă recomandăm să citiţi şi:
După aproape o lună în care accesul publcului a fost interzis în Sarmizegetusa Regia, timp în care a fost refăcut marele templu circular, aşezarea dacică din Munţii Orăştiei i-a întâmpinat din nou, pe turişti, cu porţile deschise.
Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.
Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar.
O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.
Se încarcă comentariile...
