Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ împlineşte 63 de ani. Povestea zimbrilor haţegani
0
Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ (Haţeg) a împlinit 63 de ani. Ea a fost înfiinţată cu scopul salvării zimbrilor de la dispariţie.
Au trecut 63 de ani de la înfiinţarea Rezervaţiei de zimbri din pădurea Slivuţ (Haţeg).
Sărbătoare în rezervaţia de zimbri din pădurea Haţegului. Cel mai tânăr zimbru a împlinit un an FOTO
FOTO „Minunea” din pădurea Haţegului. Puiul de zimbru Romică este mândria rezervaţiei Slivuţ
„În încercarea de salvare a speciei zimbru, în 8 noiembrie 1958 au sosit aici primele două exemplare, 823 Pulonka (gestantă la momentul sosirii în România) şi 895 Podarek. Dacă în 1923 ultimul zimbru sălbatic era împuşcat în Caucaz şi doar 54 de exemplare mai trăiau în întreaga Europă, în rezervaţii private şi grădini zoologice, astăzi peste 10.000 de exemplare au supravieţuit. Mai mult, începând cu anul 2012 eforturile de reintroducere a zimbrului în mediul natural au fost susţinute (a celui mai mare mamifer terestru european, cel care a fost simbol al Moldovei, aflat încă pe stema României), iar astăzi numărul exemplarelor aflate în libertate în ţara noastră depăşeşte 150. Da, România are zimbri liberi!”, scrie, pe pagina sa de Facebook, Alexandru Bulacu, membru al Organizaţiei Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Zimbrul a fost reintrodus acum şase decenii în fauna ţării de silvicultorii români la peste două sute de ani de la dispariţia sa din fauna României, iar în timp au fost create mai multe nuclee de zimbri în România. Unul dintre acestea, administrat de Romsilva, este Rezervaţia de Zimbri de la Haţeg. Ea se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperită cu păduri de carpeni, stejari şi brazi, iar în prezent aici trăiesc nouă zimbri. Cel mai tânăr exemplar a fost adus pe lume în 2021, de Rusalii. De-a lungul timpului, peste 50 de zimbri au trăit aici, iar toţi au avut un numitor comun: numele fiecăruia începea cu literele „RO”.
Zimbrii în pădurea Haţegului. Foto: Direcţia Silvică Hunedoara.
Uriaşul din Carpaţi
Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge şi la 920 de kilograme, cu un minim de greutate înregistrat de 440 kilograme. Femelele sunt mai mici, între 320 şi 640 kilograme. Au părul gri-maroniu, mai mare în partea din faţă a corpului. Ca şi la alte ierbivore, hrănirea ocupă între 50 şi 80 la sută din zi.
Zimbrii de la Haţeg. Foto: Direcţia Silvică Hunedoara
„Zimbrul (Bison bonasus) este erbivor, dar fără ca acest lucru să însemne că este un păscător doar. El se hrăneşte şi cu crengi ori frunze de arbori, lăstari şi chiar scoarţa unor arbori (în special iarna, când restul vegetaţiei lipseste în mod normal). Coarnele sunt de culoare maro închis spre negru, mai groase cele ale masculilor. Coarnele femelelor tind să se încovoaie spre interior (unul spre celălalt) încă din anul doi de viaţă. Culoarea părului este maro deschis, până la maro închis, mult mai mare pe cap, torace şi membrele anterioare (în special la masculi). Viţeii, în primele zile de viaţă pot avea culoarea bej deschis. Perioada de rut este cuprinsă în general între a doua jumătate a lunii august, până în a doua jumătate a lunii octombrie. De regulă, viţeii sunt aduşi pe lume în lunile aprilie-iunie şi stau alături de mamă doi ani. Următorul viţel poate fi adus pe lume în al treilea an de la precedenta fătare. Durata de viaţă în mediul natural este de aproximativ 20 de ani în cazul masculilor şi 25 de ani în cazul femelelor. Sunt animale gregare (trăiec în turme de până la 20 de exemplare), iar turma este condusă de o femelă cu experienţă. La vârsa de doi ani masculii tineri sunt alungaţi de către masculul reproducător şi trăiec solitari sau în grupuri de burlaci (2-3 exemplare)”, precizează Alexandru Bulacu, specialist în grupul de lucru pentru conservarea zimbrului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Tragedii aviatice demne de Dosarele X, întâmplate în munţii Hunedoarei VIDEO
Toamna în „Palma lui Dumnezeu”. Cum arată Fundătura Ponorului, locul faimos din munţi FOTO VIDEO
Cetăţile dacice „fantomă”. Unde se află şi de ce aproape nimeni nu le mai vizitează VIDEO
Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO
Se încarcă comentariile...
