Povestea taragotistului Pera Bulz, declarat „tezaur viu“ de UNESCO

Pera Bulz. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

uzicianul Pera Bulz (67 de ani), din Hunedoara, este considerat „tezaur uman viu“ în patrimoniu UNESCO. Artistul a fost recompensat astfel, simbolic, pentru implicarea în păstrarea tradiţiilor.

Taragotistul Pera Bulz (67 de ani) este unul dintre puţinii români declaraţi „tezaur viu“ de UNESCO. Pera Bulz s-a născut în comuna hunedoreană Vaţa de Jos şi, deşi a rămas un om simplu, se poate bucura de o carieră artistică impresionantă. De-a lungul anilor, le-a cântat tuturor preşedinţilor României şi a adus muzica populară pe toate continentele.
„De mic copil am visat la acest instrument şi mi-a creat din fragedă copilărie atât bucuria de a cânta, cât şi dragostea faţă de natură. Orice floare sau peisaj din natură făcea să îmi vină în minte o melodie“, spune Pera Bulz. Cariera sa de-o viaţă a fost încununată de un titlul acordat de UNESCO în octombrie 2013.
„Am primit din partea celor de la UNESCO distincţia de «tezaur uman viu», care mi s-a acordat pentru activitatea mea bogată artistică şi ca păstrător al tradiţiilor populare. Iniţial, nu am ştiut ce înseamnă acest titlu. Cei de la UNESCO au venit la mine şi mi-au luat un interviu, în care le-am povestit despre viaţa mea, le-am arătat premiile, diplomele şi celelalte distincţii primite de-alungul carierei. Anul trecut, am aflat că am fost inclus ca tezaur viu în patrimoniul UNESCO, dar nici atunci nu ştiam exact ce reprezintă acest lucru. M-am bucurat totuşi“, spune hunedoreanul.
 

Din familia lui Arsenie Boca
Pera Bulz duce o viaţă simplă, pe care o împarte între familie, agricultură şi muzica populară. Trăieşte în Basarabasa, un sat al comunei Vaţa de Jos, şi spune că s-a născut în aceeaşi casă din Vaţa de Sus unde s-a născut şi părintele Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. „Mama mea mi-a povestit despre faptul că ne tragem din familia părintelui Arsenie Boca. El însă a dispărut din sat fără urme, când eu eram mic, probabil că nu a vrut ca familia şi apropiaţii lui să aibă de suferit. Dar parcă totuşi ceva ni se trage de la el: ne simţim ocrotiţi şi simţim că succesul şi rugăciunile ni se trag de la părintele Arsenie Boca“, povesteşte Pera Bulz.

Hunedoreanul a descoperit taragotul în vremea copilăriei, după ce a învăţat să cânte la alte instrumente de muzică populară: clarinetul şi vioara. La 14 ani a intrat în primul taraf al satului Vaţa, înfiinţat de învăţătorul din sat. Cu timpul, Pera Bulz s-a impus în fruntea tarafului prin talentul său. Rapsozilor din Hunedoara li s-a dus vestea încă din primii ani ai regimului lui Nicolae Ceauşescu, taraful din care făceau parte la un moment dat 50 de artişti fiind cel cu care fostul preşedinte comunist era întâmpinat în vizitele pe care le făcea în judeţul Hunedoara.

Taragotul la care cântă Pera Bulz are, de asemenea, o poveste specială: este vechi de peste 100 de ani şi se află în posesia artistului de aproape 50 de ani. Din taraful de la Vaţa, condus de Pera Bulz, fac parte zece instrumentişti, iar formaţia este înregistrată la OSIM.

Păstrarea tradiţiilor
Circa 30 de români au fost recunoscuţi de UNESCO prin distincţia de „tezaur uman viu“. Programul urmăreşte păstrarea tradiţiilor populare şi este susţinut de UNESCO. Persoanele care primesc aceste titulaturi trebuie să îndeplinească mai multe criterii impuse de Ministerul Culturii. Printre cei 30 se află, de exemplu, Dumitru Sofonea, meşter cojocar din Drăguş a cărui faimă a depăşit de mult graniţele ţării şi care lucrează şi la 76 de ani. Titulatura de „tezaur uman viu“ a mai fost primită de Barko Etelka, specialist în încondeiat ouă, membră a comunităţii ceangăieşti din Săcele, dar şi de Nicolae Purcărea, meşter în crestături şi sculptură în lemn, unul dintre supravieţuitorii fenomelului Piteşti.

Vă recomandăm şi:

O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori

Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.

FOTO Angela Similea, Ion Dichiseanu, Maria Ciobanu şi alţi artişti români iubiţi sunt prezenţi într-o colecţie foto rară

Asociaţia Liviu Oros deţine o colecţie de fotografii inedite, în care alături de umoristul hunedorean Liviu Oros (decedat în 1986

FOTO Imagini inedite cu Nadia Comăneci, într-o vacanţă din vremea copilăriei fostei gimnaste

Cea mai iubită gimnastă din istorie, Nadia Comăneci, este înfăţişată în mai multe fotografii realizate de prieteni, în care apare alături de colegele ei şi de artistul de comedie Liviu Oros (decedat în 1986, într-un accident).