Părintele Arsenie Boca, despre relaţiile intime şi viaţa de cuplu: sexul în timpul sarcinii dăunează, desfrânarea naşte slăbiciune şi boală, abstinenţa dă vigoare

Părintele Arsenie Boca, despre relaţiile intime şi viaţa de cuplu: sexul în timpul sarcinii dăunează, desfrânarea naşte slăbiciune şi boală, abstinenţa dă vigoare

Părintele Arsenie Boca era considerat un sprijin pentru familiile aflate în dificultate.

Sfaturile părintelui Arsenie Boca despre viaţa de familie, cuplu şi chiar despre relaţiile intime au fost publicate în mai multe lucrări, după moartea duhovnicului. Datorită învăţăturilor sale, Arsenie Boca a fost considerat părintele ocrotitor al familiei, chiar dacă unele dintre acestea pot da naştere unor controverse.

Ştiri pe aceeaşi temă

Viaţa de familie, iubirea, dar şi relaţiile intime şi desfrânarea au fost teme principale abordate de părintele Arsenie Boca în lucrările sale. Preotul era cunoscut pentru fermitatea cu care vorbea despre lucrurile sensibile din viaţa particulară a celor care îi cereau ajutorul. O serie de învăţături despre familie şi relaţiile de cuplu au fost publicate în cartea „Tinerii, familia şi copiii născuţi în lanţuri”, ce cuprinde învăţăturile atribuite părintelui Arsenie Boca.

Iată câteva dintre sfaturile date de duhovnic despre viaţa intimă, culese în volumul dedicat familiei:

Desfrânarea în familie duce la naşterea unor copii slabi: „În cadrul familiei există o întreagă gamă a desfrânării, prin aşa zisele aberaţii sexuale, încât se pune accentul numai pe plăcerea erotică, nebunească, care devine o a doua natură a soţilor, încât ajung sărăciţi de putere şi robiţi de plăcere. Când se întâmplă să vină şi o zămislire, nedorită sau prin accident, energia naturală slăbită va da un copil slăbănog sau debil fizic şi mintal”, arăta Arsenie Boca.

Ce spunea preotul despre relaţiile dintre soţi

Relaţiile intime în timpul sarcinii vor afecta nou născutul: „Sfătuiţi pe oameni ca să păzească nepătată sarcina, căci orice legatură trupească peste copilul din pântece, e rea, căci se întipăresc în copil toate poftele părinţilor şi la împlinirea vârstei toate răsar ca ciupercile după ploaie, toate faptele tatălui. Când creşte copilul, cresc şi faptele moştenite. De îndată ce oferi sufletului venit de la Dumnezeu o temniţă întunecoasă, peste care ai semănat toate roadele, va covârşi omul cel din afară pe cel dinăuntru”. Un alt sfat dat de Arsenie Boca privind relaţiile intime consumate în timpul sarcinii este următorul: „precum au fost purtările şi toate simţămintele mamei în vremea celor nouă luni, aşa va fi şi moştenirea copilului ce se va naşte pe toată viaţa sa. Dacă părinţii i-au tulburat tocmirea cu farădelegea desfrănării, aceasta se va întipări într-însul cu tărie mare”.

Relaţiile sexuale dintre soţi nu sunt indicate, potrivit fostului călugăr, nici în vremea alăptării: „Dar şi vremea alăptării trebuie ţinută curată, că încă e legat de mamă şi de purtările ei. Apoi nu poate rodi copil nou, pentru ca nu-şi poate împărţi sângele în trei părţi şi toate să meargă bine: o parte cu laptele, alta pentru sine şi a treia pentru cel de pe cale”.

Se opunea desfrânării

Desfrânarea naşte slăbiciune şi boală, afirma Arsenie Boca: „Pe măsură ce s-a întărit desfrânarea în mădularele oamenilor, a scăzut şi puterea lor de apărare împotriva bolilor de tot felul, iar căzând în acestea foarte greu se tămăduiesc, deşi mijloacele de vindecare sunt din ce în ce mai bune. Orice fel de desfrânare e o putrezire înceată, ca gunoiul care arde şi scurtează zilele omului”.

Copiii vor fi afectaţi de coportamentul părinţilor: „Iubirea desfrânării îi face pe oameni groşi la minte şi la obraz, şi nu înţeleg cinstea. De aceea, mugurii căsătoriei lor, copiii, îi dau pe părinţi cu capul de toţi pereţii şi prin purtările lor rele le azvârle cu copite în obraz, iar la rândul lor îndoit vor lua şi ei de la copiii lor”, afirma fostul preot Arsenie Boca.

Sfatul dat de părintele Arsenie cuplurilor tinere, fără copii: „să vă doriţi copii de la început, din tinereţe, până ce părinţii nu s-au hodorogit de grijile vieţii şi de multe păcate, căci sunt mai ageri şi de mai bună nădejde în viaţă”.

Sângele copiilor lepădaţi cere răzbunare: „Altă durere pe care o aveţi voi, mamelor, taţilor, sunt copiii lepădaţi. Ascultaţi toţi cu luare aminte: sângele lor cere răzbunare”.

Desfrânarea părinţilor va afecta caracterul copiilor: „Desfrânarea între soţi e pricina pentru care vine vremea de se bat de li se sparge casa. Pentru nepăzirea de pofta trupească pe care au întipărit-o în ei în vremea celor nouă luni de sarcină, se nasc copii îndărătnici, neascultători şi fără frică de Dumnezeu. Aceştia vor cădea în curvie toţi şi mulţumire în viaţă nu vor avea”, spunea preotul.

Relaţiile intime, rare şi cu un scop precis

Părintele Arsenie Boca sfătuia astfel cuplurile căsătorite: „Binecuvântată este numai rodirea de copii. Iar tot ce-i în afară de rostul acesta, în privinţa trupească, este desfrânare şi păcat, şi să nu se mai facă. Vremi îngăduite pentru chemarea copiilor sunt numai zilele între posturi, însă numai dacă soţii amândoi sunt învoiţi la rostul rodirii de copii”, scria duhovnicul.

Una dintre îndrumările preotului se referea la zilele în care relaţiile intime nu sunt indicate: „Vremi oprite sunt acestea: cele patru posturi mari, cele trei zile de post pe săptămână (miercuri şi vineri, iar luni numai daca este voinţă), sărbătorile şi zilele asupra sărbătorilor (inclusiv duminica – ziua domnului şi sâmbăta), vremea necurăţiei, vremea de slăbiciune sau de boală a unuia din soţi, vremile de tulburări şi războaie precum şi oarecare vreme după acestea, pentru cei care au luat parte la ele. Vremea oprită cu mare asprime este toată vremea sarcinii, precum şi vremea alăptării”. Potrivit preotului, citat în cartea „Tinerii familia şi copiii născuţi în lanţuri”, copii procreaţi în zilele de post şi sărbătoare vor purta păcatul părinţilor: „Aşa cum părinţii n-au ţinut seamă de ziua Domnului, aşa nici copiii nu vor ţine seama de voia Domnului şi de sfatul părinţilor. Toate patimile slăbesc puterea de împotrivire a sufletului, pustiind şi trup şi suflet şi pierzându-le pe amândouă pentru totdeauna”, afirma Arsenie Boca.

Înfrânarea şi abstinenţa sexuală

Sfaturi intime pentru cuplurile căsătorite: „Energia genezică este necesară soţilor, în familia constituită legal, civil şi bisericeşte, pentru echilibrul mintal. Regula de aur constă în evitarea extremelor: nici abuz din partea unuia, nici refuz din partea celuilalt. Dar să nu se creadă că între cele două extreme totul este îngăduit. Trebuie păstrată o anumită frână, un anumit calendar, după calendarul bisericesc.

Potrivit preotului, abstinenţa sexuală este indicată pentru sănătatea trupului: „Abstinenţa sexuală dă vigoare, dar din când în când, rar, trebuie soţii să se împreuneze, în afară de posturi. Femeia (luata din bărbat) are nevoie de completare endocrină, prin contact, de la bărbat”.

Părintele Arsenie adăuga că abstineţa dezvoltă calităţi intelectuale: „Examenele se iau mai uşor în stare de castitate ori de înfrânare, de abstinenţă, pentru ca se convertesc mai uşor energiile în inteligenţă. Energia genezică (energia hormonală a sâmânţei de om) alimentează creierul şi mai ales centrul memoriei şi-ţi poţi lua examenele fără frică. Cei ce însă îşi tâlhăresc această energie să nu se aştepte la bune, ci la rele. Se ştie că marii savanţi îşi convertesc endocrin energia lor aproape total şi nu au avut nevoie de femeie”, afirma acesta.

În schimb, Arsenie Boca se arăta total împotriva obsesiilor sexuale: „Ele sunt gânduri care ciocănesc la cap până îl biruie şi îl duc la învoială pe bietul om neatent, îl duc la faptă şi îl aruncă în păcat. Plăcerea mincinoasă şi de-o clipă a căderii în păcat devine cleiul memoriei şi se face deprindere care de acum va cere o repetiţie continuă şi omul pierde stăpânirea de sine şi merge în calea păcatului până la istovire”. Tot el menţiona patimile care îi slăbesc pe oameni. „Iată pe nume câteva feluri de patimi prin care îşi prăpădesc oamenii sămânţa şi vlaga, aprinşi de pofte contra firii: onania sau malahia, curvia, sodomia (homosexualitatea), bestialitatea (cu animalele). Iar în căsătoria legitimă: desfrânarea, fereala de zămislire (evitarea de a concepe copiii), crima de avort, preacurvia, necurăţia, nesocotirea vremurilor oprite”, scria Arsenie Boca, în lucrările dedicate familiei.

Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot.


Vă recomandăm şi:

Arsenie Boca şi cea mai profundă lecţie: „Când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă“

Cea mai cunoscută povestire relatată de părintele Arsenie Boca are menirea să le aducă alinare celor aflaţi în suferinţă. Pilda ceşcuţei de ceai, spusă de duhovnicul de la Prislop, le arată oamenilor ce pot face „dacă viaţa li se pare grea şi sunt loviţi, bătuţi şi împinşi aproape fără milă, când lumea pare că se învârteşte necontrolat şi când simt că se află într-o suferinţă îngrozitoare”.

FOTO Excesele pelerinilor de la Prislop: pârâul cu bani, mizeria lăsată de turişti şi afacerile din jurul mănăstirii

Mănăstirea Prislop a fost vizitată în fiecare din ultimele weekend-uri de peste 30.000 de oameni, iar duminică, de Sărbătoarea Floriilor, numărul pelerinilor a fost impresionant. Mulţi dintre cei care ajung la mănăstirea din Ţara Haţegului au dezvoltat obiceiuri mai puţin obişnuite, unele chiar deranjante, cum este cel al aruncării banilor în apele Prislopului.

FOTO Mănăstirea Prislop, între liniştea locului de veci al părintelui Arsenie Boca şi invazia pelerinilor

Mănăstirea Prislop atrage zilnic mii de credincioşi din toate zonele ţării. În ultimii ani, numărul pelerinilor şi al turiştilor care vin la mormântul părintelui Arsenie Boca a crescut exponenţial, iar fenomenul a schimbat perspectiva din care este privit lăcaşul religios, a cărei imagine pare mult schimbată faţă de vremurile în care nu era atât de cunoscut.

Părintele Arsenie Boca a schimbat soarta satelor apropiate Mănăstirii Prislop     

Două sate hunedorene, Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos, aflate în vecinătatea Mănăstirii Prislop, au renăscut economic în ultimii ani datorită popularităţii locului unde este înmormântat părintele Arsenie Boca.

citeste totul despre: