Motivarea deciziei în dosarul „brandului Arsenie Boca”. Ce acuzaţii grave au fost aduse de Biserică
0Magistraţii au motivat decizia prin care au respins plângerea Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi a Mănăstirii Prislop, împotriva deţinătorilor mărcilor „Arsenie” şi „Boca Părintele”. Reprezentanţii Bisericii au solicitat ca icoanele sau alte obiectele de cult legate de numele lui Arsenie Boca nu aduc atingere mărcilor industriale.
Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Mănăstirea Prislop au dat în judecată deţinătorii mărcilor „Boca Părintele” şi „Arsenie”, solicitând anularea pretenţiilor acestora asupra numelui şi imaginii monahului. În dosarul judecat în procedură simplificată, instanţa Tribunalului Bucureşti le-a respins plângerea, ca neîntemeiată.
„Din probele administrate în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale nu reiese caracterul urgent al măsurii solicitate de reclamante. Urgenţa trebuie să rezulte din fapte concrete, reclamantelor revenindu-le sarcina de a stabili prin mijloace probatorii adecvate existenţa urgenţei, însă acestea nu au făcut dovada împrejurărilor de fapt concrete din care rezultă urgenţa luării măsurii şi nici nu au dovedit care este paguba iminentă care ar putea să apară în patrimoniul acestora în lipsa luării măsurii”, se arată în motivarea soluţiei. Episcopia Devei şi Hunedoarei a declarat apel, potrivit reprezezentanţilor instituţiei. De asemenea, procesul pe fond, având ca obiect proprietate intelectuală, şi în care Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Mănăstirea Prislop au chemat în instanţă deţinătorii mărcilor legate de Arsenie Boca, având aceleaşi pretenţii, nu a început încă la Tribunalul Bucureşti.
Ce a cerut Episcopia Devei
În plângerea formulată, Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Mănăstirea Prislop i-au acuzat pe Diana Talpos şi Sandor Andor că vor să profite injust de imaginea duhovnicului.
„Reclamantele au menţionat că, având în vedere lipsa oricărei activităţi comerciale pentru care mărcile înregistrate ar fi folosite pentru scopul recunoscut de lege acestora, dar şi ţinând seama de conduita de a deturna scopul înregistrării unor mărci către intimidarea comercianţilor şi persoanelor care desfăşoară o activitate economică în legătură cu obiecte de cult sau cu semnificaţie religioasă, reiese că scopul vădit şi imediat al pârâţilor a fost obţinerea de câştiguri de la persoanele ameninţate cu sancţiuni legale pentru încălcarea drepturilor conferite de marcă. Reclamantele au arătat că, deşi li s-a solicitat în mod oficial de către Arhiepiscopia Bucureştiului să oprească orice campanie îndreptată împotriva oricăror persoane fizice sau juridice de solicitare de foloase băneşti de pe urma folosirii numelui, imaginii, oricărui simbol creştin, inclusiv în legătură cu Părintele Arsenie Boca aceştia nu au luat în seamă solicitările transmise, continuând şi în prezent activitatea de înşelare a publicului şi de denigrare a imaginii bisericii”, susţine Episcopia Devei şi Hunedoarei, în plângere.
În aceeaşi plângere, reprezentanţii Bsericii au mai precizat că oamenii care achiziţionează produse au intenţia şi reprezentarea că vor intra în posesia unui obiect de cult care îl reprezintă pe părintele Arsenie Boca şi numele acestuia pentru a-i cinsti personalitatea, ambele însemne fiind exclusiv folosite ca atribute de identificare nominativă şi în nici un caz nu au reprezentarea achiziţionării unor produse sub marca Arsenie Boca, în concurenţă cu alte produse similare promovate sub o altă marcă.
„S-a arătat că Părintele Arsenie Boca nu a fost şi nu este perceput ca o marcă, nu a fost şi nu este folosit de nimeni cu rolul şi funcţia unei mărci, precum alte nume de persoane”, se mai arată în dosar.
Diana Talpoş a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în care, printre altele, s-a menţionat că „mărcile sunt „trade mark” şi „service mark”. „Mărcile nu pot fi abordate decât din perspectivă comercială, nu din perspective filosofice, laice, şamanice sau de orice altă natură, iar această calitate de comerciant reclamantele nu o deţin. De altfel, potrivit datelor extrase de pe site-ul Ministerului Finanţelor, aceste entităţi sunt declarate inactive din punct de vedere fiscal/comercial, astfel orice pretenţie de a importa, distribui şi vinde, adică orice act de comerţ efectuat de aceste entităţi ar putea reprezenta o infracţiune”, se arată în întâmpinarea depusă la dosar.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Sinaia) a fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia autorităţilor represive ale regimului, trecând prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, apoi dus la Canal şi a trecut prin în închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, de la mijlocul anilor 1950, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit în 28 noiembrie 1989, iar apropiaţii săi susţin că ar fi prevestit prăbuşirea regimului comunist din România şi moartea, în zi de sărbătoare, a fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu. Dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop, iar una din vorbele sale de duh se leagă de locul din Ţara Haţegului: „Va lua ţara foc de la Prislop”, ar fi spus călugărul.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
