Iulian Ceia a contestat condamnarea la închisoare. Cine este controversatul personaj indicat ca lider al traficanţilor de comori dacice
0Iulian Ceia, considerat de procurori liderul unor reţele de traficanţi de comori sustrase din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, a contestat executarea pedepsei cu închisoarea. Timp de doi ani şi jumătate, Ceia s-a aflat pe lista urmăriţilor internaţionali.
Tribunalul Hunedoara va soluţiona contestaţia la executare depusă de Iulian Ceia, condamnat la doi ani de închisoare în primul mare dosar al traficanţilor de comori dacice furate din siturile Munţilro Orăştiei. Procesul a început, la Deva, iar magistraţii au programat următorul termen în 29 martie, „pentru ca punctul de vedere exprimat de petentul condamnat să fie atestat de administraţia locului de deţinere”, a informat Tribunalul Hunedoara.
Ceia se află în Penitenciarul Jilava. În 4 august 2017, a fost reţinut de Poliţie şi încarcerat, după doi ani şi jumătate în care s-a aflat pe lista urmăriţilor internaţilonali. „În urma unor verificări în trafic executate de poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere, persoana în cauză, pe numele căreia era emis un mandat de executarea pedepsei a fost depistată pe raza Sectorului 3, în aceeaşi zi fiind încarcerată”, informa Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti. La capătul unui proces care a durat nouă ani, în decembrie 2014, Iulian Ceia a primit doi ani de închisoare, cu executare, pentru lipsire de libertate în mod ilegal, într-un dosar al comorilor dacice, deşi iniţial fusese condamnat la 12 ani de închisoare pentru infracţiuni grave legate de traficul de obiecte de patrimoniu. Între timp, deveanul plecase din ţară, fiind dat în urmărire internaţională.
A fost pus pe lista urmăriţilor din 2014
Iulian Ceia a fost indicat drept unul dintre liderii reţelelor infracţionale care au traficat tezaurele antice preţioase sustrase din siturile Munţilor Orăştiei. Iniţial a fost anchetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional, efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice de pe raza judeţului Hunedoara, şantaj, tăinuire şi lipsire de libertate în mod ilegal. Finalul procesului i-a adus doar o condamnare de doi ani de închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Fost sportiv la Clubul Dinamo şi poliţist trecut în rezervă la începutul anilor 1990, Iulian Ceia a fost acuzat de anchetatori că ar fi coordonat o parte a traficului de artefacte antice preţioase, furate din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, bazându-se şi pe relaţiile sale în lumea politică. În 2005, după o anchetă întinsă pe durata mai multor ani, gruparea traficanţilor de comori antice condusă de Iulian Ceia, numit şi „Pionul“, a fost trimisă în faţa instanţei. Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, asociaţia infracţională condusă de Iulian Ceia era alcătuită din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional, însuşite din siturile arheologice protejate ale Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin stabilirea şi perceperea de „taxe“ unor persoane care le-au lezat interesele ilegale.
„Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (n.r. ex - consilierul prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa <<protecţia>> rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în <<protejarea>> (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi <<accesarea>> unor fonduri comunitare pe acest motiv”, informau procurorii, în dosarele traficului de tezaure furate. Iulian Ceia solicita ca siturile arheologice din Munţii Orăştiei să fie păzite de firma sa, în timp ce „locotenenţii” şi „soldaţii” săi, după cum erau numiţi în rechizitoriu colaboratorii săi ocupaţi cu săpăturile şi detecţiile ilegale de comori din situri, aveau mână liberă la braconaj arheologic, completau anchetatorii.
În procesul în care a fost condamnat, Ceia a negat acuzaţiile care i-au fost aduse, susţinând că a fost o victimă a răzbunării anchetatorilor. De altfel, el nu a mai fost condamnat pentru infracţiuni legate direct de traficul de artefacte dacice.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
