Cum a fost jefuit Petru Groza de ostaşii sovietici. Mărturii neştiute despre şeful primului guvern comunist

Documente rare păstrate în Arhive arată cum l-au jefuit trupele sovietice pe Petru Groza, cu doar câteva luni înainte ca omul politic din judeţul Hunedoara să devină primul şef de Guvern procomunist din istoria României, la 6 martie 1945.

Luni, 6 martie, se împlinesc 72 de ani de la instaurarea Guvernului Petru Groza în România, o zi care a însemnat intrarea ţării în comunism, chiar dacă Petru Groza, devenit la acea dată şeful Consiliului de Miniştri, nu a făcut parte din Partidul Comunist Român.

Informaţii mai puţin ştiute din trecutul lui Petru Groza au fost păstrate la Arhivele Naţionale. Un astfel de detaliu de culoare a fost scos la iveală dintr-un dosar al Legiunii de Jandarmi Hunedoara, privind abuzurile comise de trupele sovietice care au tranzitat Hunedoara în toamna anului 1944, în drumul spre fronturile de luptă.

I-au luat lenjeria şi calul
Petru Groza a fost jefuit de trupele sovietice, potrivit informării Legiunii de Jandarmi Hunedoara, din 14 septembrie 1944.

„Urmare a raportului nostru secret din 13 septembrie 1944, referitor la abuzurile săvârşite de trupele sovietice de pe teritoriul judeţului Hunedoara, am onoarea a raporta că din 13 septembrie 1944 şi până în prezent, trupele sovietice au mai comis următoarele abuzuri: de la Petru Groza, fost ministru, au luat un cal şi mai multe obiecte de lingerie”, arată documentul păstrat la Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Hunedoara.
Casa lui Petru Groza din Băcia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Vecinul său a fost la un pas de moarte
Alţi săteni din Băcia au fost mai puţin norocoşi ca demnitarul român.
 „În după-masa zilei de 13 septembrie 1944, mai mulţi ostaşi sovietici au ridicat pe locuitorul Nădăştean Ion din comuna Băcia, pe care l-au dus la marginea comunei, spre a-l executa pentru că a refuzat să le dea băutură, însă în urma rugăminţii acestui locuitor, l-au lăsat liber”, informa Legiunea de Jandarmi Hunedoara.

În aceeaşi zi soldaţii sovietici au ucis o femeie
Acelaşi raport menţiona cel mai grav caz de abuz cu privire la trupele sovietice. „În noaptea de 13 spre 14 septembrie, doi soldaţi sovietici au intrat în casa locuitorului Nistor Dreve, din comuna Târnăviţa, satul Bejan, unde sub ameninţare au cerut ţuică şi mâncare şi după ce s-au îmbătat, au voit să profite de soţia acestui locuitor, anume Petruţa, în etate de 37 de ani, şi care opunându-se, cei doi ostaşi sovietici au împuşcat-o mortal”, informa Raportul Legiunii de Jandarmi, din 14 septembrie 1944. La două zile după comiterea crimei, ostaşii au fost identificaţi. Unul dintre soldaţi a fost condamnat la moarte prin împuşcare, sentinţă executată pe loc de sovietici, iar complicele său la 10 ani de închisoare.

Soarta lu Petru Groza s-a schimbat câteva luni mai târziu, în 6 martie 1945, când a devenit şeful Consiliului de Miniştri al primului Guvern procomunist al României.

Cine a fost Petru Groza
Petru Groza a fost unul dintre cei mai puternici demnitari români din secolul XX. A fost moşier, om de afaceri prosper, avocat şi om politic. Deşi nu a fost membru al Partidului Comunist Român, Groza a deţinut cea mai importantă funcţie în primul guvern comunist al României,  instaurat în 1945, cea de preşedinte al Consiliului de Miniştri. Petru Groza s-a născut la Băcia, judeţul Hunedoara, la 7 decembrie 1884. Cariera politică a început-o în Partidul Naţional Român, iar pe 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, primele pe baza votului universal, Petru Groza a fost ales deputat pe listele PNR. În 8 ianuarie 1933 a fondat Frontul Plugarilor, iar în 6 martie 1945 a devenit prim-ministru, funcţie pe care a ocupat-o până în 2 iunie 1952. A murit în 7 ianuarie 1958, la vârsta de 73 de ani.

Vă recomandăm şi:

Episod sfâşietor din Al Doilea Război Mondial, în imagini rare: bombele aruncate din avion au devastat un vagon cu refugiaţi şi au ucis nouă oameni

Două fotografii vechi de peste şapte decenii, păstrate la Arhive, oferă detalii mai puţin cunoscute despre dezastrele celui De-al Doilea Război Mondial. Imaginile arată urmările unui raid aerian din toamna anului 1944, soldat cu nouă morţi şi patru răniţi.

Scrisoarea emoţionantă a fetei care s-a iubit cu un prizonier sovietic, fugit pe front: „Să am fericirea numai trei zile să mai trăiesc cu tine şi la urmă să mor”

O scrisoare rară, expediată de o tânără îndrăgostită de un fost prizonier sovietic, Vladimir, fugar spre frontul de vest al ţării în toamna anului 1944, a fost descoperită în arhivele Hunedoarei. Scrisoarea unică oferă detalii mai puţin ştiute despre anii tulburi ai războiului mondial şi despre dramele sale.

Măcelul comis de ostaşii sovietici în 1944 într-un sat din Ardeal: „Ne-au spus că pentru fiecare soldat rus de care ne vom atinge, vor executa cinci români”

Detalii mai puţin ştiute despre ororile comise de ostaşii sovietici care au tranzitat Hunedoara în toamna anului 1944 au fost păstrate la arhive. Cel mai cumplit caz a fost masacrul din Sulighete, petrecut după ce un soldat care pornise la jefuit prin sat a fost lovit şi dezarmat de un localnic, căruia îi împuşcase porcul.

Soarta cumplită a româncei care nu s-a lăsat violată de ostaşii sovietici de la 1944. Cum au fost pedepsiţi cei doi călăi

O crimă înfiorătoare comisă asupra unei femei, de doi ostaşi sovietici, a fost pedepsită într-un mod neobişnuit pentru toamna anului 1944, când Armata Roşie se afla în trecere prin judeţul Hunedoara. Arhivele naţionale păstrează detalii despre deznodământul celor doi tanchişti care au ucis o localnică pentru că a refuzat să fie siluită, diferit de al multor altor soldaţi anchetaţi pentru crimele săvârşite.

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.