Centura Hunedoarei rămâne un plan fantezist. Primăria nu mai poate accesa fonduri UE pentru realizarea şoselei

Primăria Hunedoara a renunţat la iniţiativa construirii unei centuri ocolitoare a municipiului, după ce aleşii locali au fost informaţi că instituţia nu poate depune astfel de proiecte, pentru a fi finanţate de Uniunea Europeană. CNADNR şi Consiliul Judeţean Hunedoara ar putea depune astfel de proiecte, susţin autorităţile locale.

O iniţiativă mai veche a administraţiei locale din Hunedoara, de construire a centurii ocolitoare a municipiului, a fost suspendată, după ce reprezentanţii Primăriei Hunedoara au constatat că legea nu le permite depunerea unor astfel de proiecte pentru a primi finanţare de la Uniunea Europeană, în cadrul noilor programe operaţionale.

Astfel, Consiliul local Hunedoara a renunţat la alocarea sumei de 100.000 de lei pentru a realiza un studiu de fezabilitate pentru proiectul viitoarei centuri a municipiului. Nici Consiliul Judeţean nu îşi permite o asemenea investiţie, susţine Adrian David, preşedintele CJ Hunedoara, iar speranţele aleşilor locali din Hunedoara se îndreaptă către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Planurile de realizare a unei centuri ocolitoare a municipiului Hunedoara datează de cel puţin cinci ani. Şoseaua de centură ar fi urmat să traverseze zona fostei platforme industriale din Hunedoara, aflată în prezent în proprietatea Consiliului Local, prin SC Ecosid, pe traseul Izvor – Castelul Corvinilor.  

Vă recomandăm şi:

Cetatea Devei, fortul necucerit al Transilvaniei. Zece lucruri mai puţin ştiute despre fortăreaţa ridicată pe un con vulcanic

Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.

Oraşele noastre, acum patru secole, văzute de un turc: cum erau prostituatele din Iaşi şi de ce bucureştenii purtau cruci de aur

Oraşele româneşti erau aşezate în ţinuturi bogate, locuite de oameni harnici şi milostivi şi femei frumoase. Astfel erau descrise, în secolul al XVII-lea, cele mai multe dintre aşezările de pe teritoriul României, vizitate de istoricul turc Evliya Celebi.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.