Cele mai râvnite locuri din Hunedoara în epoca habsburgilor. Muntele de unde au fost scoase 40 de tone de aur VIDEO
0
Mai multe aşezări din judeţul Hunedoara au fost faimoase pentru bogăţia lor în vremea Imperiului Austro-ungar. Rămăşiţele ale epocii habsburgice s-au păstrat aici.
Transilvania a fascinat în secolul al XIX-lea o mulţime de oameni de ştiinţă şi personalităţi din Europa, care au explorat-o.
Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă
Era „ţara” sării, a izvoarelor de apă minerală, a pietrelor semipreţioase şi a zăcămintelor bogate în minereuri şi metale preţioase, resursele subterane adăugându-se, în zestrea uriaşă a regiunii, întinderilor de pădure ce păreau nesfârşite şi bogăţiei faunei sale.
GALERIE FOTO CU LOCURILE „RÂVNITE” ALE HUNEDOAREI DIN SECOLUL AL XIX-LEA
Mulţi dintre călătorii străini care au scris despre Transilvania acelor timpuri s-au arătat însă uimiţi de contrastul dintre resursele naturale ale ţinutului şi sărăcia generală a localnicilor.
Câteva aşezări aflate în judeţul Hunedoara s-au înscris pe lista celor mai „râvnite” locuri din Transilvania secolului al XIX-lea. Oamenii de ştiinţă le-au cercetat interesaţi de bogăţiile din subteran, statul austro-ungar, marile companii miniere şi latifundiarii vremii le-au folosit ca surse de câştig, iar personalităţile de la Curtea regală din Viena le-au vizitat adesea, în căutarea relaxării sau din interes. În ţinuturile Hunedoarei faimoase pentru minele de aur, fier şi cărbune, s-au păstrat o mulţime de mărturii ale epocii în care regiunea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar şi stârnea interesul Curţii regale.
Săcărâmb – izvorul împăratului
Minele de aur din Săcărâmb, un sat din Munţii Metaliferi aflat la circa 25 de kilometri de Deva, erau considerate în secolul al XIX-lea cele mai profitabile din Europa. Aurul, teluriul şi alte minereuri preţioase bogate în aur şi argint (silvanitul şi nagyagytul) au făcut din aşezarea de la poalele Calvariei (un con vulcanic cu formă proeminentă) una dintre cele mai căutate destinaţii de călătorie ale savanţilor vremii şi ale coloniştilor din afara ţinutului.
Săcărâmb, văzut de pe Dealul Calvariei. ADEVĂRUL
„În veacurile XVIII şi XIX, minele de aici au fost considerate cele mai rentabile din Europa. De la deschiderea lor, în anul 1748, până în 1876, deci în 128 de ani, au dat o producţie de 40.423 de kilograme de aur, în valoare de 25.000.000 de florini”, scria publicistul Ion Rusu Abrudeanu, citând rapoartele oficiale ale epocii, în volumul „Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933).
O mulţime de monumente şi construcţii din Săcărâmb amintesc de epoca habsburgică a aşezării. Printre ele se numără Şcoala de minerit din Săcărâmb, biserica romano-catolică, ctitorită de împărăteasa Maria Tereza, vechile cimitire şi câteva monumente publice.
Un loc aparte este „Pădurea de argint”, unde un monument de piatră aminteşte că aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a poposit împăratul Franz Joseph, în timpul vizitei sale în Transilvania.
„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se în dreptul unui izvor. Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata localnicul Alexandru Pavel Tokar, preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“ (SETRAS) şi autor al monografiei Săcărâmbului.
Cel mai vechi tunel al Hunedoarei
Ruine din epoca habsburgică împânzesc ţinutul minelor de fier din vecinătatea Hunedoarei. Multe construcţii faimoase în secolele trecute au rămas abandonate în voia sorţii, iar localnicii nu au ezitat să contribuie la distrugerea lor.
Furnalul de la Govăjdia. ADEVĂRUL
Furnalul din Govăjdia, unul dintre cele mai vechi furnale care pot fi văzute în Europa, a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, iar la inaugurarea sa, pe faţada clădirii a fost aşezată o placă memorială cu inscripţia „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Deşi clădirea sa a fost lăsată să se ruineze, cuptorul uriaş al furnalului s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole.
Tunelul mocăniţei. FOTO: ADEVĂRUL
În împrejurimi, o mulţime de alte construcţii industriale (apeducte, o uzină electrică, stăvilarul acesteia şi instalaţiile căii ferate minieră Hunedoara – Govâjdie – Ghelari) au fost abandonate, însă rămăşiţele lor oferă vizitatorilor o imagine de ansamblu asupra vechilor uzine de fier.
Apeductul de la Govăjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Printre construcţiile de epocă bine conservate se află tunelul de aproape 800 de metri care leagă dealurile Zlaştiului de valea Govăjdiei. În aproape 120 de ani de la construcţia lui, cărămizile cu care a fost izolat au rămas intacte, chiar dacă pe alocuri apa izvoarelor din munte s-a infiltrat în tavanul său. Tunelul mare se numără printre foarte puţinele construcţii păstrate în întregime de pe traseul mocăniţei Hunedoara – Ghelari.
Ruinele bisericii romano-catolice, aflate pe malul Lacului Cinciş, amintesc şi ele de epoca habsburgilor. Biserica a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din ordinul împărătesei Maria Tereza, în mijlocul unei aşezări minereşti: Baia Craiului. A fost inundată la începutul anilor ´60, odată cu amenajarea lacului de acumulare Cinciş.
Monumentul prinţului Rudolf Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
Alături de zonele miniere, şi Retezatul se număra în secolul al XIX-lea, printre cele mai căutate destinaţii din regiunea Hunedoarei. Masivul a fost cunoscut pentru bogăţia sa faunistică şi ca destinaţie pentru pasionaţii de vânătoare, iar printre exploratorii săi a fost prinţul Rudolf (1858 - 1889), unicul fiu şi moştenitorul împăratului Franz Joseph I al Austriei. În cinstea sa, localnicii din satele de munte au ridicat o placă memorială, care, poate fi văzută şi în prezent pe o stâncă, la poalele Retezatului.
Monumentul prinţului Rudolf, din Retezat. ADEVĂRUL
Mai puteţi citi şi:
VIDEO Povestea neştiută a căii ferate din munţii Hunedoarei. 120 de ani de la inaugurarea mocăniţei
Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO
Se încarcă comentariile...
