Cele mai râvnite locuri din Hunedoara în epoca habsburgilor. Muntele de unde au fost scoase 40 de tone de aur VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Săcărâmb. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Săcărâmb. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mai multe aşezări din judeţul Hunedoara au fost faimoase pentru bogăţia lor în vremea Imperiului Austro-ungar. Rămăşiţele ale epocii habsburgice s-au păstrat aici.

Transilvania a fascinat în secolul al XIX-lea o mulţime de oameni de ştiinţă şi personalităţi din Europa, care au explorat-o.

Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă

Era „ţara” sării, a izvoarelor de apă minerală, a pietrelor semipreţioase şi a zăcămintelor bogate în minereuri şi metale preţioase, resursele subterane adăugându-se, în zestrea uriaşă a regiunii, întinderilor de pădure ce păreau nesfârşite şi bogăţiei faunei sale. 

GALERIE FOTO CU LOCURILE „RÂVNITE” ALE HUNEDOAREI DIN SECOLUL AL XIX-LEA

Mulţi dintre călătorii străini care au scris despre Transilvania acelor timpuri s-au arătat însă uimiţi de contrastul dintre resursele naturale ale ţinutului şi sărăcia generală a localnicilor.

Câteva aşezări aflate în judeţul Hunedoara s-au înscris pe lista celor mai „râvnite” locuri din Transilvania secolului al XIX-lea. Oamenii de ştiinţă le-au cercetat interesaţi de bogăţiile din subteran, statul austro-ungar, marile companii miniere şi latifundiarii vremii le-au folosit ca surse de câştig, iar personalităţile de la Curtea regală din Viena le-au vizitat adesea, în căutarea relaxării sau din interes. În ţinuturile Hunedoarei faimoase pentru minele de aur, fier şi cărbune, s-au păstrat o mulţime de mărturii ale epocii în care regiunea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar şi stârnea interesul Curţii regale. 

Săcărâmb – izvorul împăratului

Minele de aur din Săcărâmb, un sat din Munţii Metaliferi aflat la circa 25 de kilometri de Deva, erau considerate în secolul al XIX-lea cele mai profitabile din Europa. Aurul, teluriul şi alte minereuri preţioase bogate în aur şi argint (silvanitul şi nagyagytul) au făcut din aşezarea de la poalele Calvariei (un con vulcanic cu formă proeminentă) una dintre cele mai căutate destinaţii de călătorie ale savanţilor vremii şi ale coloniştilor din afara ţinutului.


Săcărâmb, văzut de pe Dealul Calvariei. ADEVĂRUL

sacaramb foto daniel guta adevarul

„În veacurile XVIII şi XIX, minele de aici au fost considerate cele mai rentabile din Europa. De la deschiderea lor, în anul 1748, până în 1876, deci în 128 de ani, au dat o producţie de 40.423 de kilograme de aur, în valoare de 25.000.000 de florini”, scria publicistul Ion Rusu Abrudeanu, citând rapoartele oficiale ale epocii, în volumul „Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933). 

O mulţime de monumente şi construcţii din Săcărâmb amintesc de epoca habsburgică a aşezării. Printre ele se numără Şcoala de minerit din Săcărâmb, biserica romano-catolică, ctitorită de împărăteasa Maria Tereza, vechile cimitire şi câteva monumente publice.

Un loc aparte este „Pădurea de argint”, unde un monument de piatră aminteşte că aici, la mijlocul secolului al XIX-lea, a poposit împăratul Franz Joseph, în timpul vizitei sale în Transilvania. 

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se în dreptul unui izvor. Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata localnicul Alexandru Pavel Tokar, preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“ (SETRAS) şi autor al monografiei Săcărâmbului. 

Cel mai vechi tunel al Hunedoarei

Ruine din epoca habsburgică împânzesc ţinutul minelor de fier din vecinătatea Hunedoarei. Multe construcţii faimoase în secolele trecute au rămas abandonate în voia sorţii, iar localnicii nu au ezitat să contribuie la distrugerea lor.


Furnalul de la Govăjdia. ADEVĂRUL

Furnalul din Govăjdia, unul dintre cele mai vechi furnale care pot fi văzute în Europa, a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, iar la inaugurarea sa, pe faţada clădirii a fost aşezată o placă memorială cu inscripţia „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Deşi clădirea sa a fost lăsată să se ruineze, cuptorul uriaş al furnalului s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole.


Tunelul mocăniţei. FOTO: ADEVĂRUL

mocanita hunedoara foto daniel guta adevarul

În împrejurimi, o mulţime de alte construcţii industriale (apeducte, o uzină electrică, stăvilarul acesteia şi instalaţiile căii ferate minieră Hunedoara – Govâjdie – Ghelari) au fost abandonate, însă rămăşiţele lor oferă vizitatorilor o imagine de ansamblu asupra vechilor uzine de fier.  


Apeductul de la Govăjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Printre construcţiile de epocă bine conservate se află tunelul de aproape 800 de metri care leagă dealurile Zlaştiului de valea Govăjdiei. În aproape 120 de ani de la construcţia lui, cărămizile cu care a fost izolat au rămas intacte, chiar dacă pe alocuri apa izvoarelor din munte s-a infiltrat în tavanul său. Tunelul mare se numără printre foarte puţinele construcţii păstrate în întregime de pe traseul mocăniţei Hunedoara – Ghelari.

apeduct govajdia foto daniel guta adevarul

Ruinele bisericii romano-catolice, aflate pe malul Lacului Cinciş, amintesc şi ele de epoca habsburgilor. Biserica a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din ordinul împărătesei Maria Tereza, în mijlocul unei aşezări minereşti: Baia Craiului. A fost inundată la începutul anilor ´60, odată cu amenajarea lacului de acumulare Cinciş.


Monumentul prinţului Rudolf Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
 
Alături de zonele miniere, şi Retezatul se număra în secolul al XIX-lea, printre cele mai căutate destinaţii din regiunea Hunedoarei. Masivul a fost cunoscut pentru bogăţia sa faunistică şi ca destinaţie pentru pasionaţii de vânătoare, iar printre exploratorii săi a fost prinţul Rudolf (1858 - 1889), unicul fiu şi moştenitorul împăratului Franz Joseph I al Austriei. În cinstea sa, localnicii din satele de munte au ridicat o placă memorială, care, poate fi văzută şi în prezent pe o stâncă, la poalele Retezatului.

monumentul printului rudolf din retezat foto daniel guta adevarul


Monumentul prinţului Rudolf, din Retezat. ADEVĂRUL

Mai puteţi citi şi:

VIDEO Povestea neştiută a căii ferate din munţii Hunedoarei. 120 de ani de la inaugurarea mocăniţei

VIDEO Mocăniţa din Ţara Zarandului circulă de sărbători. Cum a salvat-o de la dispariţie Georg Hocevar

FOTO 10 ani de la dispariţia mocăniţei care lega Hunedoara de minele din munţi. Cum arăta în urmă cu un secol

Povestea temuţilor haiduci care au evadat din temniţa lui Dracula, locul de groază din Castelul Corvinilor

Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO

VIDEO Mina Ghelari, locul „unde se naşte fierul”. Povestea zonei miniere faimoasă încă din vremea Daciei

VIDEO Podul de fier al Mureşului care dă fiori. Ce pericole de moarte ascunde construcţia din timpul austro-ungarilor

Furnalul din Govâjdia, unic în România. Ce şanse de restaurare are monumentul vechi de două secole VIDEO

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite