Cele mai frumoase trasee montane din Hunedoara: locurile de vis din Retezat şi ţinutul cetăţilor dacice
0Hunedoara oferă călătorilor pasionaţi de excursiile pe munte un număr impresionant de atracţii turistice. Cele mai frumoase trasee montane din România pot fi străbătute în Parcul Naţional Retezat, în Munţii Orăştiei unde se află cetăţile dacice, în Masivele Parâng şi Vâlcan.
Judeţul Hunedoara are o zonă montană întinsă şi bogată în atracţii turistice. Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, două dintre cele mai întinse arii naturale protejate din ţară, oferă cele mai frumoase trasee montane din România. Pe lângă cele două parcuri cu suprafeţe de circa 40.000 de hectare, iubitorii de munte sunt invitaţi să se aventureze spre locurile de poveste din Munţii Parâng, Vâlcan şi Apuseni.
Poiana din Retezat
Poiana Pelegii este unul din locurile de unde pornesc cele mai multe trasee montane din Retezat. Poiana se află în mijlocul Parcului Naţional Retezat, iar până la ea călătorii pot ajunge cu maşinile, pe un drum forestier care porneşte din dreptul Barajului Gura Apelor, aflat la 40 de kilometri de Haţeg.
Drumul prin pădure măsoară circa 20 de kilometri, urcând aproape continuu până în parcarea amenajată în imediata vecinătate a poienii. De aici, excursioniştii sunt invitaţi să pornească la drum pe jos, pe potecile care duc spre lacurile glaciare sau spre vârfurile înalte din Masivul Retezat. Cel mai uşor traseu din Poiana Pelegii urcă spre Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, şi poate fi parcurs în aproximativ o oră şi jumătate.
Turiştii pornesc din Poiana Pelegii pe o cărare cu mii de "trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş. Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame abrupte, se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din masiv. La Bucura călătorii găsesc loc de campat şi, la nevoie, ajutor de la salvamontiştii din refugiul construit pe marginea lacului.
Târâmul lacurilor glaciare
În Retezat sunt peste 50 de lacuri glaciare, iar majoritatea celor din zona centrală a rezervaţiei pot fi vizitate de turişti. Mai puţin accesibile sunt lacurile de la periferia ariei protejate, care nu se află pe traseele amenajate, dar şi cele din rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde accesul oamenilor este restricţionat pentru a nu afecta ecosistemul. Cele mai atractive lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac glaciar, dar fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor.
Printre traseele montane recomandate celor care ajung în Retezat prin Poiana Pelegii sunt:
- Lacul Bucura – Vârful Peleaga (2-3 ore) – Curmătura Bucurii – Lacul Bucura (5-6 ore);
- Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Vârful Bucura Mare – Poarta Bucurii – Tăul Porţii – Lacul Bucura (6 ore);
- Lacul Bucura – Tăul Porţii – Tăul Agăţat – Lacul Viorica – Lacul Bucura (3-4 ore);
- Lacul Bucura – Tăul Agăţat – Şaua Judele – Vârful Slăvei – Şaua Slavei – Lacul Lia – Lacul Bucura (4-5 ore);
- Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Cabana Genţiana – Cabana Pietrele (3-4 ore);
- Gura Apei – Valea Lăpuşnicu Mare – Şaua Plaiu Mic – Cabana Buta (8-9 ore);
- Gura Apei – Vârful Zlata – Lacul Zănoaga (4-5 ore);
- Poiana Pelegii – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului (3 ore şi jumătate);
- Poiana Pelegii – Şaua Plaiului Mic – Vârful Custura (3-4 ore);
- Poiana Pelegii – Şaua Plaiul Mic – Cabana Buta – Câmpul lui Neag (6-7 ore),
- Poiana Pelegii – Lac Bucura (2 ore şi jumătate)
Turiştii sunt sfătuiţi să poarte echipament adecvat expediţiilor pe munte. Trebuie să se echipeze cu bocanci, rucsacuri, pelerine de ploaie sau impermeabile, polare, pantaloni lungi şi haine groase.
Ţinutul cetăţilor dacice
Parcul Natural Grădiştea Muncelui – Cioclovina cuprinde în întinderea lui cele mai importante vestigii dacice din România: cetăţile din munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Cea mai importantă dintre ele este Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei, un oraş antic cosmopolit şi bogat, datând din Epoca Fierului în jurul căruia, pe alte culmi, au fost ridicate celelalte fortăreţe de apărare. Cel mai accesibil drum spre Sarmizegetusa Regia porneşte din Costeşti, localitate aflată la circa 20 de kilometri de municipiul Orăştie şi de oraşul Călan şi la 18 kilometri de aşezarea dacică. Este un drum judeţean construit din zgură şi pământ, ce se afundă în munţi, pe valea râului Grădiştea, şi urcă apoi pe versantul acoperit de pădurea de fagi, până la culmea unde se află ruinele fostului oraş antic.
În Sarmizegetusa Regia se poate ajunge şi pe cărările de munte care fac legătura cu cetăţile Blidaru, Costeşti şi Piatra Roşie. Turiştii trebuie să fie echipaţi cu bocanci şi să aibă provizii şi apă, căci drumul străbătut într-o jumătate de zi pe jos poate fi istovitor.
Mai accesibilă turiştilor comozi decât Sarmizegetusa Regia este cetatea dacică de la Costeşti. Cetăţuia se află la capătul unui drum de circa doi kilometri, ce porneşte de la marginea satului şi poate fi parcurs cu maşina.
De la poalele Dealului Cetăţuii, o altă potecă urcă spre cetatea Blidaru. Cei care vor să viziteze Blidaru pornesc pe un traseu accidentat, care străbate o pădure de fagi şi mesteceni şi se sfârşeşte, după o oră de mers, într-un luminiş în care se dezvăluie zidurile solide ale fostului fort militar. O altă cetate dacică aflată pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina este Piatra Roşie. La ruinele ei turiştii pot ajunge urmând poteca peste munţi ce continuă din Blidaru ori urcând din satul Luncani (comuna Boşorod), pe un drum de pământ, abordabil cu maşina până în apropierea fortăreţei ridicate pe stâncă.
Toate cele patru situri din Munţii Orăştiei pot fi vizitate pe jos, într-o singură zi, însă turiştii care ajung în Costeşti pot alege şi alte trasee la fel de spectaculoase.
„Un traseu pe care îl recomand celor care vor să vadă cetăţile dacice este Costeşti – Valea Făeragului – Poiana Omului. Este foarte frumos, variat şi pitoresc, cu o lungime de circa opt kilometri, adică mai multe ore de mers pe jos, dar este practicabil şi cu maşina. Oamenii din această zonă au păstrat tradiţii arhaice, apreciate de turişti. Cei care ajung în Poiana Omului pot mânca un balmoş (n.r. – mâncare ciobănească făcută din caş dulce de oaie, fiert în lapte cu puţin mălai), la stână. În poiană, ciobanii îşi strâng turmele, înainte de a pleca cu ele pe munţii Retezat şi Şureanu“, relata Vladimir Brilinsky, administratorul sitului Sarmizegetusa Regia.
Un alt traseu recomandat excursioniştilor porneşte din Costeşti spre Sarmizegetusa Regia şi continuă apoi spre Vârful Godeanu, considerat „Kogaion“ sau muntele sfânt al dacilor. De la poalele Godeanului, călătorii pot merge spre Transalpina şi Păltiniş, pe alte trasee de munte
Traseele turistice amenajate în Parcul Natural Grădiştea Muncelului sunt:
- Baru - Valea Streiului - Vârful Lola - Vârful Bulzului - Vârful Porumbelu Mare
- Costeşti - Cetatea Blidaru - Leurdana - Tîrsa - Poiana Omului - Vârful Rudii - Culmea Meleia - Vârful Tîmpu - Şaua Steaua Mare - Vârful Godeanu
- Luncani - Peştera Cioclovina - Peştera Ponorici - Cheile Şura Mare - Ohaba Ponor
- Podul Gerosu - Dealul Muncelului - Cetatea Feţele Albe - Valea Albă - Sarmizegetusa Regia
- Costeşti - Valea Grădiştei - Dealul Grădiştei - Cetatea Sarmizegetusa Regia - Muncel - Vârful Godeanu.
Vă recomandăm şi:
Râuşor, „perla“ ascunsă a Retezatului. Muntele vegheat de Castelul din Carpaţi
Străjuită de ruinele Cetăţii Colţ, zona turistică Râuşor impresionează prin farmecul peisajelor spectaculoase ale Munţilor Retezat. Înfiinţată în urmă cu 40 de ani, staţiunea are circa 50 de cabane private, dar şi singura pârtie de schi din Retezat.
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.
Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat a fost construit în anii 1970 – 1980, fiind la acea vreme unul dintre cele mai mari din Europa. Dacă lacul de acumulare nu ar fi existat, potrivit specialiştilor, efectele celei mai puternice viituri petrecute în Retezat, soldată cu moartea a 14 oameni, ar fi fost inimaginabil mai dezastruoase.
Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat
Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".
FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului
Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.
FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina
Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.
Se încarcă comentariile...
