Ce secrete ascunde turnul Ne Boisa, locul de necucerit al Castelului Corvinilor

Ce secrete ascunde turnul Ne Boisa, locul de necucerit al Castelului Corvinilor

Turnul Ne Boisa, în prim-plan. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Turnul Ne Boisa, vechi din secolul al XV-lea, şi-a păstrat nealterată înfăţişarea. Este unul dintre cele mai fascinante locuri de vizitat ale Castelului Corvinilor din Hunedoara şi, totodată unul dintre cele mai misterioase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre cele mai fascinante obiective ale Castelului Corvinilor, turnul Ne Boisa este situat în partea de sud a şi a avut rol de bastion de apărare al edificiului. A fost ridicat pe cinci niveluri, fiind prevăzut cu deschideri pentru arme de foc. Legătura cu castelul este asigurată prin intermediul unei galerii suspendate cu o lungime de peste 30 de metri, sprijinită pe stâlpi masivi din calcar dolomitic.

Turnul "nu te teme"

Turnul datează din vremea lui Ioan de Hunedoara, potrivit istoricilor. După ce familia sa a primit cetatea de la regele Sigismund al Ungariei, Ioan de Hunedoara se grăbeşte să o amenajeze pentru locuit şi în scopuri militare, înzestrând-o cu un sistem de apărare.

„Din acest sistem de întărituri nu s-a mai păstrat însă decât turnul Ne Boisa, nume sârbesc ce înseamnă „nu te teme”, dat turnului probabil de ostaşii sârbi din care se compunea în vremea aceea în bună parte garnizoana cetăţii, şi un zid ce-l leagă de cetate. Acest zid cuprinde un coridor prevăzut cu metereze. Incinta castelului e şi ea înzestrată cu o serie de bastioane şi un turn circular de veghe în colţul de miazănoapte. Turnul şi unele bastioane sunt prevăzute cu maşiculiuri”, informa istoricul Virgil Vătăşianu, în lucrarea Castelul Corvinilor din Hunedoara.

Numele de Ne Boisa apare şi la alte cetăţi româneşti, printre care Cetatea Sucevei, afirma istoricul.

În secolul al XV-lea, din care datează construcţia, în Hunedoara locuia o comunitate de sârbi, susţin unii istorici. „Deşi în prezent nu mai există sârbi în Hunedoara, totuşi e uşor de admis prezenţa lor în acea vreme, când imigrări însemnate din Banatul învecinat ne sunt semnalate pentru secolul XV, unde refugiaţi de urgia turcească sunt colonizaţi în diferite locuri, primind teritorii şi permisiunea de a ridica biserici şi chiar mănăstiri”, afirma Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechi Biserici româneşti de piatră din judeţul Hunedoara”, publicat în 1930, de Editura Cartea Românească.

Turnul de apărare al castelului

Turnul a fost construit pentru a întâri castelul, în faţa invaziilor otomane. Potrivit cercetătorilor, turnul Ne Boisa şi galeria reprezină singura parte a castelului care s-a păstrat nealterată de amenajări ulterioare. „Interioriul galeriei şi al turnului este auster. Încăperile n-au servit niciodată drept locuinţă, ci au fost întotdeauna poziţii de luptă pentru ostaşi, afirmaţie confirmată de altfel de gurile de tragere de diverse forme şi de gurile de aruncat pietre şi smoală (guri de păcură sau maşiculiuri) de la ultimul nivel, al patrulea”, informează castelulcorvinilorhd.ro.

De-alungul timpului, i-a fascinat pe cei care l-au vizitat. „Ne-am urcat în turnul de sud, Ne boisa (nu te teme). El este foarte înalt şi oferă o privelişte frumoasă în toate părţile. El îşi trage numele de la faptul ca zidurile duble îi apără pe oameni de orice vătămare, iar totul a fost rânduit cu iscusinţă, în aşa fel fel încât orice rănire nu pare a fi cu putinţă”, a fost descris turnul de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Castelul Hunedoarei în 1828.


Vă recomandăm şi:

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.

Marile secrete ale cetăţii dacice din Hunedoara. Cimitirul ciudat al copiilor din grădina castelului şi mormintele „lupilor daci“ îngropaţi lângă arme

O cetate dacică, un cimitir în care dacii au înhumat cadavrele şi rămăşiţele trupurilor incinerate a zeci de copii şi mormintele unor războinici daci sunt doar câteva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinătatea Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, aşezarea antică, foarte puţin cercetată până în prezent, ar putea rivaliza cu mult mai celebrele cetăţi dacice din Munţii Orăştiei.

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor din secolul al XIX-lea: renovat din temelii după ce o regină s-a îndrăgostit de el

Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost la un pas să devină sediul al administraţiei judeţului Hunedoara, în secolul XIX, când autorităţile locale au propus în acest scop renovarea cetăţii, mistuite de incendiul din 1854. Castelul din Hunedoara a fost unul din locurile de poveste de care s-au îndrăgostit împăraţii habsburgi, de aceea, susţin istoricii, a putut fi restaurat în urmă cu un secol şi jumătate.

Ciudata legendă a Castelului Corvinilor. Prizonierul Dracula, băgat în beci: „Ca să-l ţină pe vampir departe de casele lor, localnicii înfigeau un cuţit în uşă”

Castelul Corvinilor a păstrat legende înfiorătoare, iar una dintre cele care l-au făcut cunoscut în întreaga lume aminteşte despre întemniţarea voievodului Vlad Ţepeş, timp de şapte ani, într-un beci al monumentului istoric. Chiar dacă povestea nu este adevărată, susţin istoricii, ea a adus notorietate cetăţii din Hunedoara.

citeste totul despre: