Ce s-a întâmplat cu cel mai complex dosar al traficanţilor de comori dacice. Miza lui este de patru milioane de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul dintre cele mai vechi dosare ale traficanţilor de comori antice, furate din siturile arheologice, în care prejudiciul estimat iniţial a depăşit patru milioane de euro, a fost declinat Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Anchetarea celor cinci suspecţi, printre care şi un fost ofiţer de informaţii, a avut o desfăşurare complexă.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a trimis un dosar al traficului de comori dacice structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Ancheta a fost soluţionată încă din 2010, iar cinci inculpaţi, printre care fostul ofiţer de informaţii Alexandru Todorescu, au fost trimişi în judecată la Judecătoria Deva. În 2011, instanţa a decis refacerea urmăririi penale, pentru că Alexandru Todorescu , acuzat de abuz în serviciu, trebuia cercetat de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

În cazul celorlalţi patru inculpaţi Alexandru Gogan (fost şef de post la Poliţia Orăştioara de Sus), Eugen Dudaş, Stănilă Crişan şi Marian Crişan, cercetările au fost reluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

„Dosarul a fost declinat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, care are competenţa de cercetare a infracţiunilor săvârşite de un grup infracţional organizat”, a informat procurorul Mihaela Chicea, purtătoarea de cuvânt a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Acuzaţi de traficarea a trei tezaure antice
În 2010, cei cinci hunedoreni au fost trimişi în judecată pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
În perioada 1998 – 2007, susţineau procurorii, ei au desfăşurat, sistematic, detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, în urma cărora au sustras şi apoi valorificat ilegal trei tezaure arheologice, pe piaţa neagră a antichităţilor.

Primul tezaur, în valoare de peste un milion şi jumătate de euro, a fost alcătuit dintr-o brăţară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, şi 2.000 de denari romani, din argint, precum şi trei ştanţe monetare. Al doilea tezaur, în valoare de peste două milioane de euro, a cuprins şase brăţări spiralice din aur, iar al treilea tezaur, sustras din situl arheologic Dealul Muncelului, era format din aproape 7.000 de denari romani, din argint, şi a fost evaluat la peste 700.000 de euro, informau procurorii.

„Inculpaţii au organizat echipe de braconaj şi şi-au asigurat accesul în situl arheologic „Sarmizegetusa Regia”, inclusiv prin faptul că au beneficiat de „protecţia” a doi dintre inculpaţi, care au devenit membri ai grupului infracţional (un ofiţer de poliţie şi un subofiţer de poliţie în rezervă)”, se arăta în rechizitoriu.

Cum au disimulat căutarea de comori
Centrul facilităţilor logistice al grupării a fost stabilit la cabana Costeşti, situată în poziţie strategică de supraveghere a accesului spre siturile cetăţilor.

„În scopul secretizării acţiunilor de braconaj arheologic, din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a rezultat că inculpaţii aveau în dotare mijloace auto, o activitate de brutărie, o stână de oi aflată în perimetrul sitului ca „acoperire” a tranzacţiilor cu artefacte. Aprovizionarea cu echipamente de detecţie o realizau prin intermediul dealerilor de antichităţi din străinătate, iar în scopul constituirii de filiere au atras în echipă şi alte persoane cu rol de colector local sau de intermediari internaţionali. De asemenea pentru acoperirea traficului de artefacte au folosit ca paravan şi o firmă, căreia i-au deschis un punct de lucru sub forma unui bar situat în Orăştie, care în realitate reprezenta „punctul de întâlnire” între „sursele inculpaţilor” din sit spre piaţa neagră a antichităţilor”, se arăta în dosar.

Astfel, în perioada 6-7 aprilie 1999, primul tezaur alcătuit dintr-o brăţară spiralică şi 800 monede „Lysimachos” a fost scos din ţară, prin vama Nădlac, fiind ascuns în rezervorul unui autoturism, apoi vândut unor cetăţeni străini. În perioada următoare,  12-15 aprilie 1999, al doilea tezaur format din şase brăţări, a fost scoase din ţară tot prin vama Nădlac şi transportat iniţial, la Budapesta apoi la Geneva, unde brăţările au fost achiziţionate de comerciantul unei firme de antichităţi, informau procurorii, în 2010.

După valorificarea tezaurelor, s-a înregistrat o vizibilă îmbunătăţire a situaţiei materiale a inculpaţilor, care fie au achiziţionat bunuri imobile şi mobile, fie au investit banii rezultaţi din activităţile infracţionale în diverse societăţi comerciale pe care le-au înfiinţat (unele dintre acestea fiind înregistrate pe numele soţiilor unora dintre inculpaţi), completau anchetatorii, în rechizitoriul dosarului trimis spre judecare în 2010.


Vă recomandăm şi:

Blestemul matriţei din Sarmizegetusa Regia: o tânără a cerut despăgubiri record pentru găsirea comorii dacice

Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii ani, înregistrată în Sarmizegetusa Regia, stârneşte controverse. Andreea Ciuciu, o tânără din Arad, susţine că a participat la descoperirea matriţei antice şi solicită în instanţă despăgubiri de circa 500.000 de lei instituţiilor abilitate. Arădeanca este contrazisă de Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO, iar reprezentanţii Muzeului din Deva au refuzat despăgubirea.

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.

VIDEO Adrian Stoicoi a fost arestat în dosarul tezaurelor dacice. Ce a declarat la percheziţiile în care au fost găsiţi kosonii şi statuetele unor zeităţi

Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, şeful traficanţilor de comori dacice. „Pionul“ condamnat în dosarul tezaurelor din Sarmizegetusa Regia, căutat de doi ani

Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.

Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite