Blestemul aurului dacic loveşte satele prospere din umbra Sarmizegetusei Regia

Blestemul aurului dacic loveşte satele prospere din umbra Sarmizegetusei Regia

Casa şefului de post în satul Costeşti Deal. FOTO: Daniel Guţă.

Costeşti şi Grădiştea de Munte, două sate învecinate, înfiinţate la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au ajuns printre cele mai înstărite localităţi ale Hunedoarei, judecând după mulţimea de pensiuni şi vile apărute în ultimii ani. Problemele s-au ţinut în lanţ, însă, pentru săteni, mulţi dintre ei fiind cercetaţi în repetate rânduri pentru infracţiuni legate de furtului artefactelor preţioase.

Ştiri pe aceeaşi temă

De peste două secole, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost vestite pentru comorile impresionante descoperite aici, care au adus o adevărată „febră” a aurului printre localnici şi străini. Totuşi, de la începutul anilor 1800, când au avut loc primele anchete privind tezaurele din Grădiştea (Sarmizegetusa Regia) şi până după Revoluţie, satele de la poalele cetăţilor Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie şi Blidaru nu au atras atenţia nimănui prin starea lor economică.

Dimpotrivă, drumurile greu accesibile şi viaţa aspră de la munte au îngreunat dezvoltarea aşezărilor. În ultimii ani, soarta le-a surâs localnicilor. În Grădiştea de Munte şi Costeşti, două sate învecinate din Munţii Orăştiei, care numără împreună puţin peste 600 de locuitori, au fost construite numeroase vile, case de vacanţă şi pensiuni, iar alte astfel de imobile sunt în construcţie. Apropierea de Sarmizegetusa Regia, Costeşti şi Blidaru, locuri cu potenţial turistic impresionant, a fost „motorul” dezvoltării zonei. Anchetele procurorilor care au instrumentat furturile de comori antice au scos la iveală şi un al doilea motiv: mai mulţi localnici au prosperat datorită tezaurelor dacice descoperite.

De peste 20 de ani, frecvent, procurorii şi poliţiştii au descins în casele unor săteni din Grădiştea de Munte şi Costeşti, suspectaţi de infracţiuni contra patrimoniului. La cele mai recente percheziţii, care au avut loc în această săptămână, 15 persoane, majoritatea localnici, printre care şi poliţişti din zonă, au fost ridicate şi aduse la audieri, fiind suspectate de implicarea în afaceri cu artefacte descoperite ilegal în siturile fostelor cetăţi dacice.

Vizat de anchetă a fost şi şeful de post Florin Marc, acuzat că ar fi obţinut ilegal foloase de pe urma căutătorilor de comori din zonă. În 2016, la percheziţiile desfăşurate de poliţişti la Grădiştea de Munte, a fost ridicat de anchetatori Adrian Stoicoi, un localnic condamnat în trecut în dosare ale comorilor dacice acuzat că i-ar fi călăuzit pe traficanţii de tezaure şi că ar fi deţinut mai multe obiecte de patrimoniu preţioase, provenite din Sarmizegetusa Regia. Peste 20 de localnici au fost cercetaţi de-a lungul timpului pentru implicarea în acţiuni de braconaj.

Zeci de kilograme de aur dispărute
Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada 1998-2015, cu ajutorul localnicilor, braconierii siturilor arheologice au descoperit în zona cetăţilor dacice şi au exportat ilegal şi vândut pe piaţa antichităţilor tezaure monetare care conţineau mii de monede Koson şi Lysimach din aur şi argint, bijuterii din aur şi alte nenumărate artefacte de patrimoniu. Valoarea acestor comori nu a putut fi stabilită cu exactitate, însă pe piaţa neagră a antichităţilor se vorbeşte de zeci de milioane de euro. Dintre toate tezaurele intrate în circuitul mafiei aurului dacic, cel mai important a fost, fără îndoială, cel reprezentat de cele 24 de spirale descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Doar 13 dintre ele, cu greutatea între 682 de grame şi 1.196 de grame, au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.  În prezent, cel puţin 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin Interpol: „un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 de piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 de piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 de monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc“, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.


Vă recomandăm şi:

Mafia aurului dacic, înţesată cu poliţişti şi securişti. Cum s-a transformat Sarmizegetusa Regia în noul El Dorado

Sarmizegetusa Regia a devenit un „El Dorado“ al căutătorilor de comori dacice. Fiecare descoperire a stârnit fascinaţia românilor, dar şi o muţime de controverse. Zeci de infractori, printre care s-au numărat şi foşti oameni ai legii, au creat o adevărată mafie a aurului dacic pe care l-a exploatat şi vândut în interes propriu, iar numeroase artefacte au dispărut definitiv de pe teritoriul ţării.

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

citeste totul despre: