De ce e amară mierea în România: „Mulţi s-au apucat de apicultură doar ca să ia fondurile de la stat. După aceea, cu portofelul plin, au abandonat”

George Saizu şi mierea lui FOTO C. Crângan

Prezenţi la deschiderea unei expoziţii despre rolul albinelor în natură, apicultorii din judeţele Galaţi şi Tulcea au criticat strategia guvernamentală în domeniu, făcând aluzie la faptul că subvenţiile au fost transformate în „tunuri financiare” de către „băieţii şmecheri” care n-au legătură cu stupăritul.

Iniţiativă interesantă a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, care a reuşit să aducă, la deschiderea expoziţiei „Rolul albinelor în natură”, mai mulţi apicultori din judeţele Galaţi şi Tulcea, cu ajutorul cărora a fost pusă la cale o  expoziţie cu vânzare de produse apicole. În acest fel, publicul gălăţean a avut posibilitatea, în weekendul trecut, nu doar să-şi astâmpere setea de cunoaştere, ci şi să guste din o mulţime de feluri de miere.

Au fost prezenţi şase apicultori din judeţele Galaţi şi Tulcea, care au venit în faţa publicului cu miere (de salcâm, tei, polifloră, rapiţă sau de coriandru), polen, faguri de miere sau ceară de albine. Preţurile pe kilogram au fost la ofertă, după cum spun expozanţii: între 15–20 lei mierea polifloră, 25–30 lei mierea de salcâm, 15–25 lei mierea de rapiţă şi 20 lei mierea de tei.

George Saizu, un tânăr apicultor din Galaţi prezent la expoziţie, face această frumoasă meserie de mai bine de 12 ani, alături de tatăl său. Are 70 de stupi şi toată producţia dintr-un an o comercializează pe piaţa internă. Spune că, în ţara noastră, apicultorii de tradiţie nu sunt sprijiniţi aşa cum trebuie de statul român.

„Au fost în 2011 fonduri europene pentru tinerii apicultori, acele persoane care se apucau pentru prima oară de albinărit. Intenţia a fost una bună dar care nu a avut rezultate. Mulţi s-au apucat de apicultură ca să ia fondurile oferite de stat şi, după aceea, au abandonat această meserie. Noi, cei care avem o vechime în albinărit, ca să putem accesa fonduri europene, trebuie să avem 180 de stupi ceea ce e destul de dificil pentru că avem costuri foarte mari. Mai este şi o subvenţie de 20% oferită de stat, dar şi acesta se obţine foarte greu, este multă birocraţie”, a concluzionat apicultorul gălăţean.

George Saizu organizează la Galaţi, de opt ani, Târgul Apicol şi, mai nou, Târgul de Miere (care va avea anul acesta, în octombrie, cea de a doua ediţie).

Un alt apicultor venit în weekend la Galaţi este Carpov Ion, din Luncaviţa-Tulcea. La standul său publicul au putut vedea chiar stup cu albine vii , adus special pentru acestă manifestare.

Are 40 ani şi trăieşte din albinărit de 22 de ani. Îi place să spună că a crescut alături de albine de la vârsta de 6 ani, făcând parte dintr-o familie de iubitori de albine. Are 100 de stupi şi o producţe anuală de 5–8 tone de miere. În proporţie de 80%, tulceanul comercializează mierea în Germania.

Ion Carpov şi albinele lui FOTO C Crângan

„Nu este un domeniu sigur albinăritul. Poate fi profitabil doar dacă pui pasiune, pricepere şi investiţii. Întotdeauna depindem de voia Domnului, dacă ne dă vreme bună pentru ca albinele lucra”, ne-a declarat Carpov Ion.

Cheltuielile cu exploatarea stupilor şi a albinelor ajung undeva la 20.000 lei pe an, iar d-l Carpov se bazeză pe propriile forţe pentru a-şi continua afacerea, el nepunând speranţă în sprijinul venit de la stat.

Expoziţia „Rolul albinelor în natură” se constituie într-o cronică a efectelor benefice pe care albinele le au asupra mediului înconjurător. Publicul poate vedea, într-un cadru frumos amenjat şi mai multe grăuncioare de polen supradimensionate (de arţar, casta, păpădie sau talpa gâştii), prin care specialiştii din cadrul muzeului gălăţean vor să sublinieze efortul şi munca pe care albinele îl depun în procesul de polenizare al plantelor, atât de important, pentru asigurarea unei biodiversităţii stabile şi sănătoase.

Expoziţia „Rolul albinelor în natură” va putea fi vizitată la muzeul gălăţean până pe 15 octombrie 2017.