Strigătul disperat al unui om de afaceri: „România este o junglă în care orice om cinstit este nenorocit de sistemul corupt“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Economistul Ion Banu, printre rămăşiţele firmei lui FOTO C Crângan
Economistul Ion Banu, printre rămăşiţele firmei lui FOTO C Crângan

Economistul gălăţean Ion Banu, care împreună cu cei doi fii ai lui deţine un grup de firme specializate pe agricultură, spune că în ultimii ani a fost victima unei adevărate campanii de „exterminare economică”, la care au pus umărul Fiscul, Poliţia şi Justiţia.

Până în urmă cu câţiva ani, activităţile agricole din zona de nord a judeţului Galaţi (Ghidigeni, Berheci, Priponeşti şi satele aferente) erau dominate de grupul de firme al familiei Banu, care se baza pe secţiile de mecanizare ale Agromec SA Berheci (cea mai importantă societate din grup), la care adăugase câteva firme noi, specializate în procesarea, prelucrarea şi depozitarea producţiei.

Părea la acea vreme modelul de afacere agricolă de succes, căci producţia de cereale şi de plante tehnice (realizată pe aprope 2.000 de hectare de teren luat în arendă) era dublată de depozitarea şi prelucrarea acesteia, grupul de firme având depozite acreditate de Ministerul Agriculturii, dar şi fabrică de ulei, brutărie, fabrică de alcool şi un complex de creşterea animalelor.

Însă totul a mers excepţional doar până în anul 2002, atunci când zona de sud a Moldovei (incluzând aici şi terenurile neirigate lucrate de Agromec Berheci) a fost lovită de o secetă cumplită, care a distrus recolta în proporţie 90-95%. Iar de aici a pornit totul: refuzul abuziv al firmelor de asigurări şi al instituţiilor statului de a plăti despăgubiri pentru calamitate, lăcomia băncilor şi Fiscului (care s-au repezit să lichideze afacerea) şi starea de haos din zona Justiţiei, unde s-au dat, în litigiile aferente, zeci de soluţii care se bat cap în cap şi încurcă mai rău lucrurile în loc să le limpezească.

Ion Banu, care deţine 95,3% dintre acţiunile Agromec SA Berheci, spune că nimic nu este întâmplător şi că, din nefericire, totul a fost orchestrat pentru a I se distruge afacerile şi familia.

„Am fost hărţuit permanent, victimă a unor abuzuri grave, pe care doar în parte am reuşit să le îndrept în justiţie. S-a ajuns chiar la situaţia de i se fabrica un dosar penal unuia dintre fiii mei, Bogdan, care a şi fost condamnat pe nedrept pentru un accident de circulaţie pe care nu l-a făcut, iar falsurile şi abuzurile au ieşit la iveală de-abia în 2017, când Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a redeschis cauza şi a scos la iveală mizeria şi corupţia din sistem”, ne-a declarat Ion Banu.

Afirmaţiile lui Ion Banu despre dosarul penal pentru „omor din culpă”, întocmit de poliţiştii de la Tecuci pe numele lui Bogdan Banu, pare de altfel să fie confirmată de ancheta aflată în prezent în curs la Direcţia Generală Anticorupţie, care-i audiază, sub control judiciar, pe poliţiştii care au întocmit actele procedurale.

În ceea ce priveşte acuzaţiile despre presupusa „campanie de exterminare economică” la care face  referire Ion Banu, documentele pe care ni le-a pus la dispoziţie par să-i dea drepatte căci, de mai bine de 13 ani, societăţile pe care le administrează familia sa se luptă cu instituţiile statului şi, în câteva dintre speţe, a obţinut deja câştig de cauză, definitiv şi irevocabil.

image

Ion Banu FOTO C Crângan

„Sunt, însă, foarte multe măgării la mijloc. M-am pomenit cu soluţii definitive şi irevocabile care sunt contrazise de alte hotărâri judecătoreşti, încălcându-se principiul puterii de lucru judecat. Am sesizat deja procurorii şi Consiliul Superior al Magistraturii în câteva dintre aceste speţi şi aştept să văd ce se va întâmpla”, ne-a mărturisit Ion Banu.

Victimă a secetei şi a abuzurilor birocraţiei

Cum spuneam, calvarul familiei Banu a început în toamna anului 2002 şi primăvara anului 2003, atunci când economistul Ion Banu, administrator şi acţionar majoritar al societăţii agricole Agromec SA Berheci, a încheiat mai multe poliţe de asigurare pentru culturile înfiinţate, respectiv peste 2.000 de hectare de teren (799 ha de floarea soarelui, 719 ha de grâu, 319 ha de rapita şi 60 de hectare de orz).

Contractele au fost încheiate cu Agras şi au fost recunoscute ca autentice şi valabile de autorităţile statului. De altfel, în 6 septembrie 2003, pe fondul unei secete cumplite care a lovit sudul Moldovei (implicit şi culturile firmei Agromec Berheci) cei la societatea de asigurări Agras încheie procesul-verbal nr. 742/2003, prin care se constată că toate culturile firmei amintite au fost distruse de secetă în proporţie de 100%.

Documentul (vezi mai jos) este semnat şi ştampilat şi de Primăria  Ghidigeni (pe raza căreia se află terenul), de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi şi de Direcţia Agricolă Galaţi, întrunind astfel toate condiţiile legale (ca efect al Legii nr. 381/2002) pentru ca Agromec Berheci să beneficieze de despăgubiri din partea Ministerului Agriculturii (via Ministerul de Finanţe), pentru situaţii de calamitate naturală.

image

Documentele legale care arată că a existat calamitate FOTO CC

Dosarul respectiv a fost înaintat la Ministerul Agriculturii şi a fost aprobat, iar lucrurile părea foarte clare. În momentul efectuării plăţii, însă,fermierul a constatat cu uimire că a primit în cont mult mai puţini bani decât se stabilise (suma în minus era de 519.000 de lei), motiv pentru care a solicitat explicaţii, prilej cu care a aflat, cu stupoare, că nu i-a făcut plata pentru cele 799 ha de floarea soarelui, iar nimeni nu a putut să-i explice motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru, câtă vreme toate actele fuseseră aprobate.

Guvernul este uluit că n-a plătit

În urma acestei situaţii, Ion Banu a început o corespondenţă voluminoasă cu instituţiile statului, dar a demarat ulterior şi o acţiune în instanţă contra ministerelor Agriculturii şi Finanţelor.

Dincolo de tot noianul de hârtii (dosarul a acumulat mii de file), o adresă a Ministerului Agriculturii către Agromec Berheci, trimisă în 4 aprilie 2005, te lasă pur şi simplu mască, deoarece oficialii recunosc că ar fi trebuit să plătească, dar că nu-şi explică de ce nu au făcut-o!

„Calamităţile suportate de societatea dumneavoastră, la cultura de floareasoarelui, trebuiau decontate din prevederile bugetare ale anului 2003, până cel mai târziu în primăvara lui 2004. Nu cunoaştem care au fost motivele care au dus la această întârziere”, scrie, negru pe alb, secretarul de stat Nicolae Flaviu Lazin, din Ministerul Agriculturii.
image

Răspunsul Ministerului Agriculturii a lăsat pe toată lumea mască FOTO CC

De menţionat este că în acea vreme guvernul era condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Acţiunile Fiscului, declarat abuzive de către instanţă

Nelămurită de corespondenţa cu instituţiile statului (care-i dădeau dreptate, dar nu şi banii), Agromec Berheci a deschis, în august 2005, un proces civil, având ca obiect recuperarea despăgubirilor, înclusiv a majorărilor de întârzire care au ajuns, între timp, suma la 1,3 milioane de lei.

De asemenea, societatea cerea ca banii să se compenseze cu datoriile către Fisc, datorii pe care Agromec Berheci nu mai putuse să le plătească din cauza situaţiei create. Este important de spus că între timp, deoarece firma nu mai reuşise să plătească impozitele şi taxele, Fiscul începuse procedurile de executare silită a activelor (anulând unilateral şi abuziv, după cum avea să constate Justiţia, şi convenţia de eşalonare a datoriilor), lucruri ce aveau să ducă în final la intrarea Agromec în insolvenţă.

Acţiunea a fost dechisă la Tribunalul Galaţi, instanţă care în decembrie 2006 (adică după un an şi jumătate!) constată că ar trebui disjunsă cauza în ceea ce priveşte Ministerul Finanţelor, fiind format un dosar pe rolul Curţii de Apel Galaţi. În luna mai 2007, această din urmă instanţă respinge plângerea Agromec, ca fiind nefondată.

Soluţia este contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, în mai 2008 (trecuseră deja aproape cinci ani de când Ion Banu se războia cu statul) casează sentinţa şi triimite cauza în rejudecare la Tribunalul Galaţi, pe motiv că „este evident că prin efectul compensării datoriilor reciproce ale părţilor poate rezulta o diminuare considerabilă a creanţei bugetare sau chiar stingerea totală a acestor datorii”.

Aşadar, totul se reia de la Tribunal care, în iunie 2009 decide că solicitarea Agromec Berheci este corectă şi că Fiscul trebuie să repună în funcţiunea covenţia de eşalonare a plăţilor. În schimb, Tribunalul lasă în coadă de peşte problema despăgubirilor (deşi ia act că există o astfel de cerere), motiv pentru care decizia este atacată la Curtea de Apel Galaţi.

După şase luni de proces (incluzând aici şi partea finală, în care a fost şi o acţiune colaterală de lămuriri), pe 17 decembrie 2009, prin sentinţa nr. 1335/2009, Curtea de Apel Galaţi stabileşte că toate acţiunile Fiscului au fost abuzive.

image

Aceasta este Sentinţa nr. 1335/2009, de la Curtea de Apel Galaţi FOTO C.C.

Mai mult decât atât, judecătorii au concluzionat că, din anul 2003, societatea Agromec Berheci se afla „în caz de forţă majoră, exonerator de răspundere pentru perioada 2003 la zi”. Iinstanţa a precizat şi că „societatea este exonerată de plata sumelor stabilite prin actele fiscale”.

Acest lucru înseamnă că, legal, toate acţiunile împotriva firmei trebuie suspendate de drept, nefiind permise executările silite de niciun fel până la lămurirea cauzelor care au creat forţa majoră. Şi mai mult, toate penalităţile şi majorările sunt considerate nule.

Ulterior, Ministerul de Finanţe a pierdut pe toate căile de atac, inclusiv pe cea a recursului în anulare, soluţia rămânând definitivă şi irevocabilă.

Iar asta nu este tot: prin alte decizii (colaterale)  ale instanţelor au fost anulate executările silite făcute de Fisc în mod abuziv. Ba chiar, pe aceeaşi bază, şi gestionarii fondului SAPARD au acceptat să scutească firma de plata ratelor rămase la co-participarea ei la o finanţare europeană nerambursabilă.

„A fost un moment în care am simţit că, iată, există dreptate în România. Din păcate, bucuria a fost de scurtă durată, căci abuzurile au revenit. M-au distrus. România este o junglă în care orice om cinstit este nenorocit de sistemul corupt”, ne-a declarat Ion Banu.

Cum schimbă tot un complet de judecată bizar

În ciuda faptului că lucrurile păreau să fie clare şi că societatea scăpase de abuzurile (evidente) ale Fiscului, declaşarea procesului de insolvenţă a Agromec Berheci avea să aducă după sine o decizie stupefiantă a Curţii de Apel Galaţi.

După ce, în prima fază, Tribunalul Galaţi, prin sentinţa civilă nr.596/2014, admisese participarea la masa credală a Ministerului de Finante doar cu impozitele datorate după ieşirea din situaţia de forţă majoră, în sumă de 872.525 lei (în baza sentinţei nr. 1335/2009 a Curţii de Apel), iar sentinţa Tribunalului Galaţi rămâne irevocabilă prin decizia nr.320/2014,a Curţii de Apel Galaţi (judecători Alexandrina Zaharia, Veronica Păcurariu), Curtea de Apel Galaţi, prin aceeaşi magistraţi răstoarnă totul.

Magistraţii hotărăsc (Decizia nr. 100/23 aprilie 2015) că Fiscul are dreptul şi la penalităţi pentru perioada 2003-2010, deşi acestea fuseseră deja anulate prin decizia judecătorească definitivă şi irevocabilă menţionată mai înainte (decizie care, potrivit normelor de drept româneşti, nu mai poate fi modificată, suspendată sau anulată).

Ca şi cum acest lucru n-ar fi fost suficient de bizar, acelaşi complet de judecată decide să anuleze şi expertiza financiară dispusă de Tribunal, document prin care se stabilise că Fiscul este bun de plată 12,5 milioane de lei pentru faptul că, prin executările silite abuzive şi ilegale, a distrus practic activitatea Agromec Berheci.

În aceste condiţii, copleşită de datoriile de care nu se făcea în niciun fel vinovată, societatea a ajuns falimentară şi, în loc să primească daune pentru faptul că instituţiile statului au procedat neglijent, discreţionar şi ilegal, a ajuns în imposibilitatea de a funcţiona, a trebuit să-şi concedieze toţi angajaţi, să înceteze toate activităţile economice şi, practic, să dispară.

În ediţiile viitoare vă vom arăta ce mecanisme controversate au pus la cale cei la Fisc şi de la o serie de bănci pentru a „ocoli” soluţiile legale, definitive şi irevocabile pronunţată de instanţe, dar şi modul absurd şi suspect în care o serie de judecători au încălcat principiul puterii lucrurlui judecat.

Vă mai recomandăm şi:

Poliţiştii şpăgari de la Rutieră, audiaţi la DGA. Sunt acuzaţi că au falsificat probe pe baza cărora o persoană nevinovată a fost condamnată la închisoare

Aberaţiile justiţiei române. Grup de jefuitori prins în flagrant de poliţişti, dar scos basma curată de procurori

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite