Scandalul alegerilor de la Federaţia de Fotbal. Cine este personajul penal care a cerut intimidarea susţinătorilor lui Lupescu: „Stai, bă, jos şi taci, du-te-n...!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Auraş Braşoveanu FOTO Arhiva Adevărul
Auraş Braşoveanu FOTO Arhiva Adevărul

Auraş Braşoveanu este reprezentantul cluburilor din Liga a 2-a în Comitetul Executiv al FRF. El este preşedinte executiv al Dacia Unirea Brăila, dar în trecut a fost preşedinte la Farul Constanţa şi la FCM Dunărea Galaţi. Pe aceasta din urmă a dus-o la faliment şi desfiinţare, după un scandal penal, în urma căruia a fost condamnat definitiv la un an şi patru luni de închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Scandalul alegerilor de la Federaţia Română de Fotbal (FRF) scoate la iveală detalii interesante.

Într-o serie de înregistrări difuzate de presa din România în ultimele zile se identifică distinct mecanismul prin care o serie de membri ai Comitetului Executiv al FRF ar fi încălcat principiu neutralităţii, favorizându-l pe Răzvan Burleanu.

Auraş Braşoveanu, unul dintre membrii Comitetului Executiv al FRF care au participat direct la organizarea activităţilor ostile contracandidaţilor lui Răzvan Burleanu (printre altele, el a rostit celebra frază de intimidare: „Stai, bă, jos şi taci, du-te-n...!”, conform înregistrărilor), ar putea fi în stare de incompatibilitatea ca urmare a problemelor cu Justiţia.

Auraş Braşoveanu este preşedintele executiv al clubului Dacia Unirea Brăila (entitate finanţată din fonduri de la Consiliul Local şi de la Consiliul Judeţean Brăila), care se află sub interdicţie judecătorească de a administra societăţi comerciale sau entităţi non-profit, dar cu toate acestea el ocupă funcţii administrative foarte importante în fotbalul românesc.

Braşoveanu este membru la Comitetului Executiv FRF (practic, entitatea este consiliul administrativ al federaţiei, acolo stabilindu-se toate deciziile esenţiale) în calitate de reprezentant la cluburilor din Liga a 2-a, iar la concucerea clubului din Brăila a ajuns după ce a trecut, tot ca preşedinte, pe la Farul Constanţa şi FCM Dunărea Galaţi.

Aceste din urmă cluburi au fost duse de Braşoveanu în colaps financiar, cea mai gravă situaţie fiind la Galaţi, unde FCM Dunărea a fost falimentată şi desfiinţată sub conducerea acestuia. Mai mult decât atât, cu privire la finanţarea grupării sportive a fost întocmit de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi un dosar penal, care a fost judecat de Tribunalul Galaţi  (nr.  6924/121/2014).

Inculpaţi în amintitul dosar au fost Auraş Braşoveanu şi fostul prefect de Galaţi, Emanoil Bocăneanu, în sarcina lor reţinându-se iniţial mai multe fapte, printre care fals, uz de fals, înşelăciune, trafic de influenţă, abuz în serviciu şi altele, dar care au fost apoi „îndulcite” progresiv în timpul procesului.

Cum să furi un milion

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în luna martie 2012, Auraş Braşoveanu, în calitate de preşedinte al FCM Dunărea Galaţi, a depus la dosarul privind susţinerea financiară a clubului sportiv de către Primăria Galaţi, o copie color a unei adrese emise de Administraţia Finanţelor Publice a judeţului Galaţi, pe care a contrafăcut-o prin radierea alineatelor în care erau menţionate datoriile clubului sportiv către bugetul de stat.

Scopul falsului era obţinerea în mod ilegal a unei finanţări de aproape un milion de lei, întrucât exista o interdicţie la acordarea finanţărilor de la bugetul de stat către cluburile sportive care figurează cu datorii la bugetul de stat.

„În acest context, deşi cunoştea această împrejurare, fostul prefect Emanoil Bocăneanu a acordat avizul de legalitate Hotărârii Consiliului Local nr. 114/05.04.2012, prin care se aproba cererea de finanţare a FCM Dunărea Galaţi”, au precizat procurorii.

Banii au ajuns apoi la FCM Dunărea, care i-a şi cheltuit, de acest lucru ocupându-se, conform fişei postului, chiar preşedintele Braşoveanu. Interesant este însă că, pe parcursul audierilor, Auraş Braşoveanu a susţinut că nu el a falsificat documentul şi că, de fapt, nici măcar nu ştia că este falsificat. Judecătorii l-au crezut pe cuvânt şi, deşi niciodată nu a fost identificată o altă persoană care să fi comis falsul, încadrarea juridică a fost schimbată în uz de fals şi tentativă de înşelăciune.

Motivul pentru care magistraţii au considerat că la mijloc ar fi vorba doar de o tentativă este destul de neclar, având în vedere că înşelăciunea s-a materializat în final, banii ajungând la clubul condus de Braşoveanu. Ciudat este şi că judecătorii l-au considerat pe Emanoil Bocăneanu ca autor al înşelăciunii, deşi acesta nu a primit nici măcar cinci bani şi nu a obţinut niciun fel de avantaj de altă natură din fondurile publice deturnate.

Condamnaţi la închisoare cu suspendare

În data de 10 decembrie 2015, Tribunalul Galaţi i-a condamnat pe cei doi (Hotarâre nr. 505/2015) la pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea condiţionată a executării. În vreme ce Emanoil Bocăneanu a primit trei ani de închisoare şi suspendarea unor drepturi pentru patru ani, Auraş Braşoveanu s-a ales cu doi ani şi patru luni  de detenţie (suspendată, însă) şi trei ani de interzicere a unor drepturi.

Cităm din sentinţă: „ În baza art.66 alin.1 lit.a,b,g C.pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi de a ocupa funcţia de administrator al unei societăţi comerciale, al unei asociaţii sau fundaţii, pe o perioadă de 3 ani, socotită conform art.68 alin.1 lit.b C.pen”. De asemenea, cei doi au fost obligaţi să returneze, în solidar, suma de 970.000 de lei către bugetul local.

Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Galaţi de către DNA şi Auraş Braşoveanu, iar judecătorii au stabilit, în 1 iunie 2016 (Hotarâre nr. 640/2016), că Braşoveanu a fost pedepsit cam aspru de Tribunal. Ca urmare, ei i-au redus pedeapsa la un an şi patru luni (considerând că nu a existat o înşelăciune, ci doar o tentativă), iar termenul de încercare şi interdicţiile amintite mai sus au fost stabilite pentru numai doi ani. În schimb, fostul prefect a fost trimis după gratii pentru trei ani şi şase luni.

Recuperarea prejudiului a fost pusă în totalitatea în sarcina fostului prefect, iar Braşoveanu a fost exonerat de orice răspundere financiară deşi, cum spuneam, banii au ajuns la clubul care-i plătea salariul (iar acesta i-a şi cheltuit în totalitate), iar Emanoil Bocăneanu nu a obţinut niciun fel de avantaje materiale din toată povestea.

O interdicţie ciudată şi cam încălcată

Chiar dacă judecătorii au stabilit că pe perioada iunie 2016-iunie 2018 Auraş Braşoveanu nu poate fi administrator al unei entităţi juridice (fie ea de natură comercială sau non-profit), acesta a continuat să facă parte de organisme administrative importante.

El ocupă, cum aminteam la începutul articolului, funcţia de preşedinte executiv al clubului de fotbal Dacia Unirea Brăila şi este şi unul dintre cei 14 membri ai Comitetului Executiv la Federaţiei Române de Fotbal.

Ambele funcţii sunt asimilate celei de administrator (cel puţin, la FRF, toate deciziile majore sunt luate cu aprobarea Comitelui Executiv, care este organismul administrativ fundamental), însă Serviciul de Probaţiune de la Tribunalul Galaţi (care are sarcina legală de urmări respectarea deciziilor judecătoreşti) nu a luat deocamdată nicio măsură.

În tot acest timp, Braşoveanu continuă să gestioneze în continuare bani publici, în calitate de preşedinte executiv al Dacia Unirea Brăila. Spre exemplu, în cursul anului 2017, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Brăila au alimentat amintita entitate non-profit cu aproape un milion de lei. Pentru 2018, Primăria Brăila a anunţat o finanţare de circa 450.000 de lei.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite