Povestea controversată a magnatului care a „albit“ banii serviciilor secrete. Născut în România, a adunat o avere de peste 10 miliarde de dolari

Sammy Ofer FOTO Forbes

Sammy Ofer, alias Samuel Herşcovici, s-a născut într-o familie de evrei din România şi a ajuns în Israel la vârsta de 16 ani. La moartea sa, în 2011, era al 76-lea miliardar al planetei, însă modul cum a făcut bani a fost un lung prilej de controverse, fiind suspectat de numeroase afaceri ilegale sau imorale.

Despre viaţa magnatului Sammy Ofer (considerat în anul morţii sale, 2011, cel mai bogat israelian, după ce averea lui de 10,5 miliarde de dolari l-a plasat pe locul 79 în lume, potrivit Forbes) s-au spus şi s-au scris de-a lungul timpului foarte multe.

În esenţă, însă, totul este învăluit într-un soi de penumbră, în care albul şi negrul dispar sub o mulţime de tonuri de gri misterioase, căci dincolo de ceea ce s-a spus oficial au existat numeroase speculaţii legate de viaţa şi de de averea miliardarului, iar multe dintre bârfe au un pronunţat parfum de credibilitate.

Un lucru e totuşi sigur: s-a născut în România

Dar să începem cu începutul: numele, prenumele, data şi locul naşterii. Ei bine, în deja clasicul stil al magnaţilor israelieni, nimic nu-i clar în niciuna dintre cele patru categorii de date menţionate.

Toţi biografii cad de acord că miliardarul s-a născut în România, la data de 22 februarie 1922 şi că numele sub care a fost înregistrat este cel de Samuel Herşcovici. Cetăţean român, după acte. Problema este că datele amintite corespund, absolut surprinzător, pentru două persoane, născute în două oraşe diferite (Galaţi, respectiv Constanţa), în acceaşi zi, din acelaşi an şi purtând acelaşi nume.

În 1938, Samuel Herşcovici (pe atunci în vârstă de 16 ani) emigrează, împreună cu familia sa, în colonia britanică Palestina, la Haifa. Numeroase surse menţionează, în mod greşit, ca destinaţie Israel, ignorând un fapt istoric cert: statul israelian urma să ia fiinţă de-abia în 1947 (act pus în practică în 1948).

De altfel, la fel de bizară este şi menţiunea biografică potrivit căreia Samuel Herşcovici ar fi luptat în Al Doilea Război Mondial în armata israeliană, deşi nici măcar nu exista o astfel de forţă militară. În fine, se pare că, de fapt, confuzia pleacă de la faptul că Herşcovici s-a înrolat în 1941 (la 19 ani) în armata britanică, aceasta având un corp special de armată în care putea lupta cei cu origini nord-africane sau asiatice.

Sammy Offer pe vremea când se numea Samuel Herscovici şi lupta în armata britanică. FOTO www.sammy-ofer.com

Interesant este că, în timpul războiului, mica firmă de transporturi navale fondată în 1939 de către Josef Herşcovici (tatăl lui Samuel) înfloreşte într-un mod spectaculos, ceea ce alimentează o serie de zvonuri sinistre, dar niciodată dovedite, cum că cei din familia Herşcovici ar fi fost implicaţi în operaţiuni clandestine legate de spionaj militar şi economic, dar şi într-o profitabilă filieră (Aliyah Bet) de „cumpărare” de la naziştii corupţi a mii de evrei ce urmau să fie omorâţi în lagăre.

Evident, familia magnatului a respins cu indignare toate bârfele de acest fel, pe care le-a pus pe seama omeneştii invidii.

Herşcovici devine Ofer

Imediat după război, din motive necunoscute, neamul Herşcovici îşi schimbă, in corpore numele de familie în Ofer. Explicaţia oficială a fost aceea că în acest fel se adopta un nume evreiesc cu tradiţie, iar asta era în favoarea afacerii. Evident, schimbarea a alimentat şi bârfele privind o posibilă încercare de a şterge o serie de urme din trecut.

Una peste alta, în 1950 afacerea familiei este preluată de doi dintre fiii lui Josef Ofer, respectiv de Sammy (fost Samuel) şi de Yuli (Yehuda). Mult mai târziu (adică prin 1980) avea să se alăture celor doi, în afaceri, şi fratele lor mai mare, David Ofer, care tocmai se pensionase din serviciile secrete israeline, cu gradul de general maior.

Citește și: Cine a fost Maromet, torţionarul înspăimântător pomenit în faimosul cântec de puşcărie „La Chilia-n port“

De altfel, acest aspect a fost îndelung dezbătut de cei care au încercat să stabilească un profil biografic al familiei româno-israeliene, căci, zic unii biografi, ar arăta că David era veriga de legătură între afacerile la vedere şi afacerile derulate împreună cu serviciile secrete.

Şi totuşi, legătura cu Mossad există

Între 1950 şi 2010, în timp ce Yuli (care a fost consul a României în Israel vreme de mai bine de un deceniu) se ocupa de afacerile din ţară, Sammy a condus operaţiunile de peste hotare ale businessului familiei Ofer.

În 2008, Sammy a fost înnobilat cu titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic, pentru serviciile din timpul războiului (deşi este foarte neclar ce servicii putea aduce marelui stat britanic un tânăr de-abia ieşit din adolescenţă), dar şi datorită unei donaţii consistente, de circa 20 de milioane de dolari, pentru extinderea Muzeului Marinei Britanice.

Sammy Ofer şi fiul lui Idan FOTO Forbes

Foarte interesant este că în momentul decesului (iunie 2011), Sammy Ofer era în centrul unei polemici internaţionale legate de faptul că firmele sale ar fi fost alimentate cu bani în urma unor operaţiuni sub acoperire ale Mossad (serviciile secrete israeliene), dar şi ale altor servicii secrete.

Totul a pornit de la faptul că Statele Unite au plasat grupul israelian pe lista neagră, după ce Ofer a vândut, în septembrie 2010, un vas-cisternă companiei maritime iraniene IRISL, pentru 8,6 milioane de dolari, violand astfel embargoul internaţional impus Iranului pentru activităţile nucleare controversate.

Potrivit presei israeliene, cel puţin 13 petroliere ale grupului Ofer ar fi ancorat în Iran perioada 2001-2010, ceea ce indică faptul că vânzarea petrolierului nu era o întâmplare izolată.

Însă, chiar şi aşa, nu s-a luat nicio măsură contra firmelor care au încălcat embargoul. Iar explicaţia este simplă: potrivit unor surse din serviciile de securitate citate de cotidianul de mare tiraj Yediot Aharonot, fraţii Ofer ar fi făcut „un important serviciu statului Israel”.

Mai mult decât atât, în 2012, un fost şef al Mossad, Rafi Eytan, nu excludea, într-un interviu, posibilitatea ca societăţile fraţilor Ofer să fi acoperit operaţiuni secrete, reamintind că în trecut Mossad „a recurs la asistenţa oamenilor de afaceri”.

Citește și: Povestea românului de geniu alungat din propria ţară pentru că a îndrăznit să-i critice sistemul medical. A avut patru nominalizări la Premiul Nobel

Totuşi, unul dintre cei mai importanţi specialişti în serviciile israeliene, scriitorul şi ziaristul Yossi Melman, a apreciat însă că astfel de „servicii” nu justifică operaţiunile comerciale cu Iranul, mai ales că o lege din 1939 (emisă aşadar de stăpânitorii britanici), dar încă în vigoare, interzice cu desăvârţire orice act de comerţ cu un stat musulman.

„Evocând pista spionajului, apropiaţii fraţilor Ofer vor să acopere urmele pentru a ascunde faptul că au violat legea care interzice relaţiile comerciale cu Iranul”, a declarat, pentru AFP, Melman, care a adăugat că simte „regretul că Sammy Ofer nu va mai putea explica această afacere”.

Ofer are doi fii, Eval şi Idan, care au preluat afacerile familiei, afaceri cu întindere globală (mai ales în transportul naval de mărfuri şi în turismul de lux) care includ şi o companie imobiliară cu activitate pe piaţa românească şi contracte cu Şantierul Naval din Mangalia.